Ioan Petru Culianu

Pe 21 mai 1991, Ioan Culianu, un tînăr de 41 de ani şi strălucit profesor de istoria religiilor la Divinity School, Şcoala de Religii a Universităţii din Chicago, a intrat în toaleta departamentului său. Cineva din cabina de alături, urcat pe vasul de toaletă, a îndreptat spre capul profesorului o armă Beretta 0,25 şi l-a ucis. 

Expert în gnosticism şi magie renascentistă, eseist şi filosof de origine română, Ioan Petru Culianu, prieten, discipol şi protejat al lui Eliade, a fost împuşcat cu puţin înainte de a primi cartea verde şi de a fi angajat ca profesor asociat la Divinity School. Asasinatul nu a fost nici până astăzi elucidat. 

Ioan Petru Culianu (n. 5 ianuarie 1950, Iaşi - d. 21 mai 1991, Chicago), istoric al religiilor, scriitor şi eseist de origine română. A fost profesor de istoria religiilor invitat la Divinity School, University of Chicago. Discipol şi protejat al lui Mircea Eliade. A fost asasinat prin împuşcare, la 21 mai 1991, în WC-ul din clădirea Universităţii din Chicago înainte de a primi cartea verde şi a fi angajat ca profesor asociat la Divinity School (apud.Ted Anton). Crima nu a fost elucidată.

Familia Culianu

Familia Culianu are rădăcini greceşti, venind în Moldova pe la 1700. Străbunicul patern al lui Ioan Petru Culianu, matematicianul Neculai Culianu, junimist, apropiat al lui Titu Maiorescu, a fost rector al Universităţii din Iaşi [(1880-1898]). La începutul sec. XX, boierii Culianu erau universitari, agricultori, oameni politici. Familia se înrudea cu Garabet Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Zizi Lambrino şi Mihail Sadoveanu. Bunicul din partea mamei, Petru Bogdan, întemeietorul primei catedre de chimie fizică din ţară, a fost (ca şi Petre Andrei) simpatizant comunist (v. Tereza Culianu despre I.P. Culianu în Obs. Cult.), fiind alternativ rector şi prorector al aceleiaşi Universităţi între 1926 şi 1940.

Ioan Petru Culianu s-a născut la Iaşi, fiind al doilea copil al Elenei Bogdan, profesor de chimie anorganică la UAIC, şi al lui Sergiu-Andrei Culianu, avocat şi profesor ieşean. Între septembrie 1956 şi iulie 1967, Ioan Petru Culianu urmează cursul primar, gimnaziul şi liceul la şcoala "Vasile Alecsandri" (care funcţionează în acest interval în fostele case Alecsandri, în apropierea Facultăţii de Medicină)

Ioan Petru Culianu s-a mutat în 1967 la Bucureşti pentru a urma Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Strămutarea a fost dureroasă, chiar el mărturisind în volumul "Păcatul împotriva spiritului" că a fost o experienţă dură care l-a făcut apoi să se poată adapta cu uşurinţă oriunde în lume. A absolvit secţia de italiană cu teza "Marsilio Ficino şi platonismul în Renaştere". A fost coleg cu Silviu Angelescu, Victor Ivanovici, Dumitru Radu Popa, Şerban Anghelescu, prieten cu Dorin Liviu Zaharia. O influenţă deosebită asupra lui Ioan Petru a avut-o profesorul Cicerone Poghirc, un adevărat mentor al său.

Fiind membru PCR, primeşte o bursă şi reuşeşte să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia. După terminarea bursei solicită azil politic; este internat într-un lagăr de refugiaţi din Latina unde suferă o depresie severă, având chiar o tentativă de sinucidere. Între 1973 - 1976 studiază istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano unde, sub îndrumarea profesorului Ugo Bianchi, scrie o lucrare de licenţă despre gnosticismul în viziunea lui Hans Jonas (Gnosticismo e pensiero moderno: H. Jonas).

În 1976 s-a stabilit în Groningen, Olanda, unde va sta doisprezece ani (rev.22, nr.585 din 22-28 mai 2001), angajat întâi ca asistent de română şi din 1986 (v. scrisoarea lui Culianu către Mircea Eliade din 14 ian. 1986) pe post de conferenţiar (Associate Professor) la catedra de limbi romanice a lui Noomen. Perioada aceasta a fost deosebit de prolifică: douăzeci şi şase de studii, şaizeci şi patru de articole şi recenzii, patru cărţi de specialitate despre religii.

A plecat în SUA în 1986, chemat întâi ca visiting professor, apoi ca profesor titular la Divinity School, Universitatea din Chicago. Se logodeşte cu Hillary Wiesner.

A fost asasinat la 21 mai 1991, la Chicago, în plină forţă creatoare. Înainte de asasinarea în stil KGB (apud Umberto Eco) primise scrisori de ameninţare cu moartea; ameninţările se intensificaseră în urma publicării unui interviu incendiar în Revista 22 din 5 aprilie 1991, ca şi în urma vizitei la Chicago a fostului suveran al României, Regele Mihai I, şi a familiei regale, în aprilie 1991. Pe fondul unei puternice campanii antiregaliste care se desfăşura în România, Ioan Petru Culianu a militat pentru o schimbare de regim, pentru revenirea Regelui în ţară.

Doctorat de Stat la Sorbona (Paris IV) în ianuarie 1987, cu teza Recherches sur les dualismes d'Occident. Analyse de leurs principaux mythes, sub conducerea profesorului Michel Meslin care dezvoltă lucrarea (de doctorat ciclu III, necesar pentru înscrierea la doctoratul de stat) despre gnosticism, susţinută cu un juriu al cărui preşedinte a fost Mircea Eliade.

Mircea Eliade îi aranjează să ţină două conferinţe la Chicago în 1986 (v. Dialoguri întrerupte, Polirom, Iaşi, 2007), chemat ca visiting professor. În aceeaşi calitate de visiting professor mai ţine două conferinţe la Divinity School în 1987 după ce obţine doctoratul de Stat de la Sorbona. In 27 oct. 1988 participă la Workshop on Ancient and Medieval Rhetoric la Chicago (v. L.A.I, 18 mai 1992, p. 7, bio-bibliografia scrisă de Culianu în nov. 1990 în vederea angajării ca profesor asociat) la Divinity School. În 14 ian. 1989 participă la seminarul 'Utopia' organizat de Committee on Continuing Education, Univ. Chicago, iar pe 12 februarie 1989 conferenţiază în Italia despre Orient şi Occident (la Assisi) şi despre istoria religiilor la Roma (13 febr. 1989). În 1990 ţine două conferinţe ca visiting professor la Chicago (pe 23 ian. şi pe 9 febr) apoi în Italia, pe 9 aprilie 1990 la Siena-Arezzo despre Mythanalisis. In ultimul său an de viaţă, pe 20 aprilie 1991 participă la un colocviu la Cornell University cu lucrarea The body in Western Civilization. A survey of Recent Literature (v. bio-bibliografia lui Culianu în L.A.I. din 18 mai 1992, p. 7).

Specializat în gnosticism, creştinism timpuriu, istoria şi cultura Renaşterii, este autorul a trei cărţi publicate cu ajutorul lui Mircea Eliade la mari edituri din Franţa şi Italia,traduse apoi în engleză : Eros et magie à la Renaissance. 1484 1984, The Tree of Gnosis: Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism 1992 sau Out of this World. Otherworldly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein 1991.

Deşi membru PCR la plecarea din ţară şi apropiat al "Brigăzilor Roşii" prin iubita sa Paola, pentru scurt timp arestată în 1977 într-o afacere de procurare de arme (v. Dialoguri întrerupte, 2007), Culianu a fost un critic foarte dur şi lucid al regimului politic comunist (după decembrie 1989), atacă virulent regimul neocomunist al lui Ion Iliescu (după revoluţie, pe care o considera, de fapt, o lovitură de stat pusă la cale în primul rând de KGB, care i-a sprijinit pe beneficiarii ei ulteriori). Scrie numeroase articole de tentă politică pe care le publică în săptămânalul "Lumea liberă românească" din New York (adunate postum în volumul Păcatul împotriva spiritului), articole împotriva statului totalitarist, fie el comunist, fie fascist. Mişcarea legionară a fost de asemenea o ţintă a sa, ironizând-o în nuvela "Jormania" drept "Garda de Lemn".

Scrieri in limbi straine

ll rotolo diafano, Roma, Elliot, 2010

Mircea Eliade, Assisi, Cittadella Editrice, 1978; Roma, Edizioni Settimo Sigillo, 2008

The Tree of Gnosis. Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism, San Francisco, HarperCollins, 1992

Out of this World. Otherworldly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein, Boston, Shambhala, 1991

Les Gnoses dualistes d'Occident. Histoire et mythe, Paris, Plon, 1990 Eliade / Culianu, Dictionnaire des religions, Paris, Plon, 1990

La collezione di smeraldi, Milano, Jaca Book, 1989, povestiri

I miti dei dualismi ocidentali, Milano, Jaca Book, 1989

Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, Roma, L"Erma" di Bretschneider, 1985

Eros et magie à la Renaissance. 1484, Paris, Flammarion, 1984

Expériences de l'extase. Extase, ascension et recit visionnaire, de l'Hellénisme au Moyen-Age, Paris, Payot, 1984

Psychanodia I : A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Leiden, Brill, coll., Etudes préliminaires aux Religions Orientales dans l'Empire Romain, 1983

Religione e accrescimento del potere, în G. Romanato, M. Lombardo, I.P. Culianu, Religione e potere, Torino, Marietti, 1981

Iter in silvis : Saggi scelti sulla gnosi e altri studi, Messina, EDAS, 1981

Ficţiune

Pergamentul diafan,Bucureşti, Nemira,1994

Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, Bucureşti, Nemira, 1996; Iaşi, Polirom, 2002

Hesperus (roman), Bucureşti, Univers, 1992; Bucureşti, Nemira, 1998; Iaşi, Polirom, 2004

Arta fugii, Iaşi, Polirom, 2002

Jocul de smarald (în colaborare cu H.S. Wiesner) (roman), Iaşi, Polirom, 2005, 2007

Opere scrise in colaborare

Dicţionar de istorie a religiilor (în colaborare cu Mircea Eliade)