Jazz

1916

Jazz este recunoscut ca gen in sine

Statele Unite ale Americii recunoaşte jazz ca un gen în sine. 

Jazzul este un stil de muzică apărut la începutul secolului al XX-lea în statele sudice ale Statelor Unite, având provenienţa în melodiile populaţiei de culoare, urmaşă a sclavilor de origine africană. În muzica de jazz se recunosc în special influenţe şi tonalităţi de blues şi ragtime, la care se adaugă şi elemente ale muzicii europene. Mai târziu au fost preluate în jazz şi ritmuri ale muzicii latino-americane.

Jazzul îşi are originea în amestecul diverselor tradiţii muzicale ale sclavilor negri proveniţi din Africa. Din tradiţia africană derivă stiluri de interpretare care lasă căntăreţului un spaţiu larg de execuţie şi libertate de improvizare, cu o schemă "Întrebare şi răspuns" (Call-and-Response) pe un fond ritmic complex, ce duce la sincoparea melodiilor executate de diverse instrumente. Alte surse ale jazzului sunt constituite de cântecele rurale ale culegătorilor de bumbac, în stil blues, cântecele de leagăn şi cele religioase (negro spirituals, apoi gospel songs). La acestea s-au adăugat şi elemente ale muzicii europene (marşuri, imnuri, muzică populară), mai ales unele armonii şi acorduri, ca principii de organizare a unor anumite forme muzicale.

Deşi de dată relativ recentă, originea şi semnificaţia iniţială a cuvântului "jazz" (la început pronunţat în engleză la fel ca şi jass) este controversată. O ipoteză ar fi înrudirea fonetică cu expresia "chasse-beau", o figură de dans din statul american Louisiana, cândva colonie franceză. Alţii cred că ar deriva din cuvântul Jézabel, numele unei prostituate din New Orleans, în ortografie americană simplificată "Jazz-Bel". În jargonul populaţiei locale cuvintele jasm sau gism înseamnă rapiditate şi energie, au însă şi o semnificaţie erotică. În 1917 formaţia Original Dixieland Jazz Band a avut mult succes la sala "New York Columbus Circle", şi cuvântul "jazz" a intrat în vocabularul curent, deşi apăruse deja cu referire la muzică în 1913 într-un ziar din San Francisco, fără să fi avut un ecou deosebit.

Evoluţia stilurilor în muzica de jazz

Alabama Jubilee (1916) PRINCE BAND în ragtime

Original Dixieland Band Jazz - Blues Jazz mine (1921)

Original Dixieland Jass Band (ODJB) a fost fondată în New Orleans în 1916. Prima înregistrarea a lor dateaza din 1917. La sfârşitul anului 1917 a schimbat ortografia numelui in "Jazz".

Primii membri ODJB au fost: Larry Shields (clarinet), Eddie Edwards (trombon), Henry Ragas (pian), Tony Sbarbaro (tobe), e Nick LaRocca (cornet).

Ragtime

Stilul "New Orleans"

Stilul "Dixieland"

Stilul "Chicago"

Stilul "Swing"

Revoluţia "Bebop"

Stilurile "Cool Jazz" şi "Hard Bop"

"Modal Jazz" şi "Free Jazz"

Influenţa jazzului în muzica clasică

George Gershwin, cu Rapsody in Blue

Béla Bartók, cu compoziţia Contrasts, scrisă pentru Benny Goodman

Igor Stravinsky cu Ebony Concerto compus pentru "Woody Herman's Jazz-Band".

Dmitri Şostacovici

Darius Milhaud

Richard Oschanitzky, cu Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică şi bigband (1971)

Importanţi reprezentanţi ai muzicii de jazz

Louis Armstrong

Bessie Smith

Ella Fitzgerald

Charles Mingus

Mahalia Jackson

Count Basie

Chet Baker

Billie Holiday

Duke Ellington

Coleman Hawkins

Lester Young

Charlie Parker

Dizzy Gillespie

Miles Davis

John Coltrane

Ornette Coleman

John McLaughlin

Keith Jarrett

Paul Bley

Brad Mehldau

Ron Carter

Gary Peacock

Charles Lloyd

Jack de Johnette

Wynton Marsalis

Dave Brubeck

Al Di Meola

Chicago

Stanley Clark

Mari orchestre de jazz (Big Bands)

Fletcher Henderson

Benny Goodman

Artie Shaw

Charlie Barnet

Jimmie Lunceford

Count Basie

Duke Ellington

Glenn Miller

Woody Herman

Earl Hines

Dizzy Gillespie's Eckstine Big Band

Gil Evans

Charles Mingus

Chick Corea

Jazzul în România

Cornel Chiriac, principalul promotor al jazzului la radiodifuziunea acelor ani

După ce în comunism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezgheţul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio şi televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la Bucureşti. Au urmat Festivalurile Naţionale de Jazz de la Ploieşti (1969 - 1971), Festivalurile Internaţionale de la Sibiu (din 1974 până în zilele noastre), Festivalurile Internaţionale de Jazz "Richard Oschanitzky" de la Iaşi, Festivalurile Internaţionale de Jazz de la Gărâna, ş.a.

Revista "Secolul XX" a cuprins, în martie 1965, o sumară istorie a jazzului alcătuită de Cornel Chiriac, animator al emisiunii radio de muzică "rock" "Metronom", continuată de el, după emigrarea în Germania (1969), la Radio Europa Liberă. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al Federaţiei europene de jazz, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi şi le va aranja în arhiva radiodifuziunii. „Toată bandoteca radio este scrisă şi pusă de mâna lui Cornel Chiriac”, avea să spună mai târziu Aurel Gherghel.

Dintre interpreţii de muzică de jazz din acel timp sunt de menţionat Richard Oschanitzky, Jancy Korossy sau Eugen Ciceu, care concertau adesea sub denumirea de "muzică de estradă".

În perioada anilor '70 - '80, muzica jazz s-a întrepătruns cu rock-ul în compoziţiile unor formaţii precum Experimental Q, Post Scriptum sau Basorelief.

Începând cu anul 1990, jazzul cunoaşte un cerc larg de simpatizanţi şi interpreţi, grupaţi, de exemplu, în "Art Jazz Club". [[Se afirmă nume noi: Lucian Ban, Cristian Soleanu, Arthur Balogh. Cel dintâi (Lucian Ban), în anii '90, "scoate" două CD-uri în România, după care se stabileşte la New York, devenind în scurtă vreme cel mai interesant şi de perspectivă jazzman român (CD-uri, concerte, proiecte, turnee, colaborare cu ICR).

Între 7 mai-13 mai 2007 a avut loc în România un concurs internaţional de jazz ("International Jazz Competition").

Dintre compozitorii şi interpreţii români de jazz contemporani sunt de menţionat:

Richard Oschanitzky - compozitor, pian.

Johnny Răducanu - compozitor, contrabas, pian.

Aura Urziceanu - compozitoare, voce.

Anca Parghel - compozitoare, voce.

Harry Tavitian - compozitor, pian.

Dan Mândrilă - compozitor, saxofon.

Marius Popp - compozitor, pian.

Mircea Tiberian - compozitor, pian.

Radu Goldiş - compozitor, chitarist.

Eugen Gondi - compozitor, baterie.

Dan Ionescu - compozitor, chitară.

Alexandru Imre- dirijor, clarinetist, saxofonist.

Nicolae Farcaş- trombon

Gabriel Mezei- chitară, clarinet

Liviu Butoi - compozitor, saxofon.

Garbis Dedeian - compozitor, saxofon.

Capriel Dedeian - compozitor, chitară.

Vlaicu Golcea - jazz double bass player,composer,arranger and sound designer

Sorin Romanescu - compozitor, chitară.

Béla Kamocsa - compozitor, voce, chitară, chitară bas,

Pedro Negrescu – compozitor, contrabas

Paul Weiner - compozitor, pian

Corneliu Stroe- baterie, percuţie

Alexandru Braşovean- compozitor, bass