Poate generatiior crescute cu "Milupa" si doftoricite cu "Sumetrolim", nu le spune mare lucru numele acesta...insa celor hraniti cu lapte matern, eventul lapte praf " Raraul " si badijonati pe amigdale in caz de tuse uscata, cu celebra pe atunci "gentiana violet", le asterne in fata o intreaga istorie, a nostra, a celor crescuti cu cravata rosie la gat...
Nu, nu este preot pasoptist nici ministru comunist...e unul dintre "Cei ce ne-au dat nume", noua celor ce ne leganam la cenaclul Flacara in auz cu "Mugur de fluier" si gand zburat la colivia unde trist statea " Canarul" galben ca un galbenus...e cel ce a dat numele formatiei ce ne insotete viata de aproape 50 de ani, inconfundabila si neegalabila " PHOENIX "...cel ce la "chitara armonie"...CLAUDIU ROTARU.
Plecata la drum in 1961, condusa de elvii de Bela Kamocsa si Nicolae Covaci, formatia "Sfintii" l-a avut in componenta si pe rebelul cu par cret si roscat, cu degete usor - rapid mangaind coardele chitarei...
Dupa ce inregistreaza cu formatia, prima lor compozitie, " Stiu ca ma iubesti si tu" , Claudiu (primul din stanga in fotografie), se dedica si carierei profesionale si urmeaza cursurile Facultatii de Hidrotehnica din Timisoara. La terminarea acesteia, este repartizat in 1968 la Ploiesti, unde il aflam la Sectia Apa-Canal a ICP-ului. Nu renunta nici la muzica insa, perfectionandu-si continuu stilul. In conflict continuu cu sefii intreprinderii, Cludiu Rotaru era un fel de"paria" pentru autoritati, dar adulat de noi, "pletosii" noi rebeli, ca un unul dintre "Sfinitii" Timisoarei...
Acolo l-am gasit eu in 1977 la terminarea aceleiasi Facultati de Hidrotehnica, dar din Bucuresti. Desi nu cantam dupa note muzicale, poate cel mult dupa ureche, avand parul exact cum il avusese el in urma cu zece ani, Cludiu, ajuns acum sef al respectivei sectii m-a "crescut" si invatat tainele meseriei, dar mi-a deschis si mai mult portile muzicii...
Avea sa infiinteze formatia "Azur" impreuna cu Darvareanu, Ciocardel, Strait, Radu. Se dedica tot mai mult muzicii dupa ce i-am urmat la coducerea Sectiei Apa-Canal si-si imparte garsoniera cu Blitz, dogul german, ce-si scotea capul pe o fereastra si coada pe cea din partea opusa a Trabantului 2Ph1943...
22 Decembrie 1989 il gaseste, normal, in balconul revolutiei ploiestene, anul 2000 nu-l mai afla insa in tara...se deschisesera usile coliviei iar "Canarul" isi luase zborul spre alte zari...
Din pacate, Claudiu nu a fost invitat sau nu a putut participa la nici-una dintre aniversarile "Phoenix"...
Dupa un concert "Bega Blues Band" de la sala Radio din Bucuresti, l-am intrebat pe Bela Kamocsa, ce mai stie de Claudiu. Mi-a dat o adresa de mail si asa am ajuns sa-l regasesc in Toronto. Cumnatii mei, deveniti si ei canadieni, l-au invitat intr-o dupa amiaza aramie de toamna sub un artar si au depanat amintiri din care nu au lisit nume ca Phoenix, Timisoara, Ploiesti, dor...si numele meu...
Te salut Claudiu, oriunde te afli acum!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu