PlaycastArt: Portrete mari artisti romani

11 iun. 2011

Portrete mari artisti romani

Simion Buia

Founder: Academia de Fotografie

Proiecte culturale:

Actorii si fotograful

Maschere di Venezia

Activitate profesionala:

2000-2008 Fotograf in Germania

2008-2009 Mentor Epson Print Academy

2009-2010 Trainer cursuri de fotografie si print

Organizatie:

Membru in Deutscher Journalisten Verband din 1998

Voluntar:

Studii:

Jurnalistica | Facultee Libre de Paris et d'Ile de France

Estetica fotografiei | Kunstakademie Dusseldorf

Master in Multimedia | DTP Akademie Dusseldorf

Distinctii:

Fotograful anului in 2008 oferit de Asociatia Jurnalistilor de Turism din Romania

Premiul "Fotograful iti arata lumea" - 2010, AJTR

"Omul zilei" oferit de Jurnalul National

Gala Societatii Civile: Mentiune pentru proiectul Actorii si fotograful | 2010

Expozitii trecute:

Actorii si fotograful | 10 Portrete | septembrie 2008 | Carturesti Cluj

Actorii si fotograful | 11 Portrete | decembrie 2008 | Carturesti Timisoara

Maschere di Venezia | Fine Art Print on Canvas | februarie-octombrie 2009 | UniCredit Tiriac Bank Bucuresti

Actorii si fotograful | 15 Portrete | aprilie 2009 | Carturesti Bucuresti

Actorii si fotograful | 10 Portrete | mai 2009 | Institutul Cultural Roman

Actorii si fotograful | 17 Portrete | septembrie 2009 | Carturesti Bucuresti

Maschere di Venezia | Fine Art Print on Canvas | februarie 2010 | Carturesti Bucuresti

Actorii si fotograful | 24 portrete | martie-iunie 2010 | Carturesti Constanta

Maschere di Venezia | Fine Art Print on Canvas | 1 august - 15 septembrie 2010 | Carturesti Constanta

Actorii si fotograful | 11 actori celebri | noiembrie 2010 | Carturesti Timisoara

Il Carnevale di Venezia | Fine Art Print on Canvas | Istituto Italiano di Cultura "Vito Grasso" | 2-13 martie 2011

Ovidiu Iuliu MoldovanDespre Ovidiu Iuliu Moldovan, regizorul Mircea Veroiu obişnuia să spună că are "un profil de medalie".Cu un talent excepţional şi o înfăţişare impozantă, a dat viaţă unei galerii însemnate de personaje istorice emblematice: Caligula - în piesa Caligula de A. Camus (regia Horea Popescu), Despot - în Despot Vodă de V. Alecsandri (regia Anca Ovanez), Baiazid - în Moştenirea de T. Popovici (regia Horea Popescu), Avram Iancu - în Avram Iancu de L. Blaga (regia Horea Popescu), Tamerlan - în Tamerlan cel Mare de W. Shakespeare (regia Victor Ioan Frunză), Bălcescu - în Bălcescu după Octav Măgureanu (regia Letiţia Popa), Horea - în filmul Horea (regia Mircea Mureşan).Succesul spectacolului Caligula a fost neaşteptat de mare, jucându-se timp de 12 ani neîntrerupt, din 1979. "Întâlnirea mea cu Caligula şi, mai apoi, cu Tamerlan , a însemnat o provocare. A trebuit să-mi folosesc toată forţa interioară, toate resursele fizice şi psihice ca, intrând în pielea unor dictatori feroce, să stârnesc, pe contre-emploi, în sufletele spectatorilor toată ura, tot dispreţul, toată împotrivirea pe care astfel de sinistre personaje o merită." , declara artistul.A fost actorul preferat al lui Mircea Veroiu, care l-a distribuit în filmele Dincolo de pod, Între oglinzi paralele, Semnul şarpelui, Artista, dolarii şi ardelenii, Somnul insulei, Hyperion şi Craii de Curtea-Veche. Din filmografia lui Ovidiu Iuliu Moldovan mai fac parte: Cercul magic (regia David Reu), Profetul, aurul şi ardelenii (regia Dan Piţa), Bietul Ioanide (regia Dan Piţa), Dreptate în lanţuri (regia Dan Piţa) ş.a.Neîntrecut în interpretarea poeziilor lui Eminescu, a susţinut recitaluri pe numeroase scene din ţară. În spectacolul Celălalt Cioran după Caietele lui Cioran, a jucat magistral problematicul rol al marelui filosof. A interpretat peste 60 de roluri în piese de teatru radiofonic.În 2004, activitatea sa prodigioasă a fost răsplătită cu Premiul UNITER pentru întreaga carieră.Actorul a murit pe 12 martie 2008. A fost distins post-mortem cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler.Artistul mărturisea că a îndrăgit multe dintre personajele pe care le-a jucat pentru că reprezentau personalităţi istorice din Transilvania natală, despre care a vorbit întotdeauna cu mândrie.

Alexandru RepanCrede că pasiunea lui pentru teatru este moştenită de la mamă, care era o femeie frumoasă, preocupată de artă.Îşi aminteşte că partenerul său de joacă de la şase ani era fiul patroanei cinematografului din apropierea locuinţei în care a copilărit. Această prietenie i-a oferit bucuria de a vedea nenumărate filme care l-au inspirat. Şi-a exersat talentul de actor şi regizor în spectacolele care se organizau la şcoală şi, mai târziu, pe scena Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti. Însă întâlnirea cu Horia Lovinescu şi operele sale a marcat începutul unei etape de maturizare artistică.Înfăţişarea plăcută şi expresivitatea lui Alexandru Repan au fost puse în valoare de roluri din piese ca Hamlet de W. Shakespeare (regia: Dinu Cernescu), Crimă şi pedeapsă după Dostoievski (regia: Sanda Manu), Şi eu am fost în Arcadia de Horia Lovinescu (regia: Dan Nasta), Bună seara, domnule Wilde după Oscar Wilde (regia: Alexandru Bocăneţ), şi Mizantropul de Moliere (regia: Dan Nasta).Din filmografia artistului fac parte atât producţii româneşti, cât şi internaţionale, cu titluri sonore: Mihai Viteazul (regia: Sergiu Nicolaescu), Rochia albă de dantelă (regia: Dan Piţa), Vlad Ţepeş (regia: Doru Năstase), Ciprian Porumbescu (regia: Gheorghe Vitanidis), Aurel Vlaicu (regia Mircea Drăgan), Horea (regia Mircea Mureşan), Burebista (regia Gheorghe Vitanidis), Sindromul Timişoara. Manipularea (regia: M. Barna), Colierul de turcoaze (regia Gheorghe Vitanidis), Amen (regia Costa Gavras), Youth Without Youth (regia Francis Ford Coppola).Actorul deţine Ordinul "Meritul Cultural în grad de Cavaler", iar pentru rolul Abel Anorko din Variatiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schimitt (regia Claudiu Goga) a fost răsplătit cu Premiul Festivalului de Teatru de la Piatra Neamţ pentru interpretare masculină (2003).În ciuda aparenţelor, Alexandru Repan se consideră o fire timidă şi mărturiseşte că fiii săi îi sunt marii prieteni.

Catrinel DumitrescuCatrinel Dumitrescu îşi aminteşte cu emoţie de începutul carierei sale artistice. Era pe atunci elevă la Brăila şi frecventa un cerc de teatru. A fost apreciată de Alexandru Tocilescu, regizor care a distribuit-o în Svanevit de Strindberg. Această piesă avea să o determine să urmeze cursurile Institutului de Teatru.De neuitat pentru ea este şi rolul din Anecdote provinciale, jucat alături de Octavian Cotescu - profesorul său, Tamara Buciuceanu, Ştefan Bănică şi Virgil Ogăşanu. De la Cotescu a primit un sfat care a călăuzit-o de-a lungul timpului: "Pe scenă, ca şi în viaţă, să spui necondiţionat adevărul!".Actriţa predă la Facultatea de Arte, Secţia Actorie, din cadrul Universităţii Hyperion din Bucureşti. Premiile câştigate pentru spectacolele realizate cu studenţii ei au încurajat-o să-şi încerce talentul de regizor cu piesa Bătrânul de Maxim Gorki.S-a făcut remarcată în filmele Buletin de Bucureşti (regia Virgil Calotescu) şi Căsătorie cu repetiţie (regia Virgil Calotescu). Mărturiseşte că iubeşte toate rolurile pe care le-a interpretat, dar preferă să joace în piese de teatru.Partenerul său de încredere pe scenă şi în viaţa cotidiană este actorul Emil Hossu.

Constantin CotimanisConsideră că împărţirea personajelor în negative şi pozitive este total greşită - în fiecare ar trebui să coexiste cele două polarităţi, în proporţii sensibil egale. Fizionomia şi vocea uşor de reţinut ale lui Constantin Cotimanis conţin în mod frapant amestecuri dihotomice de blând şi crud, serios şi glumeţ.Declară că este cu adevărat fericit atunci când munceşte, iar personajul pe care-şi doreşte să-l mai interpreteze o dată este regele Lear.După filmele A unsprezecea poruncă (regia Mircea Daneliuc), Hotel de lux (regia Dan Piţa) şi Asfalt tango (regia Nae Caranfil), actorul s-a lansat în cariera internaţională. A jucat rolul lui Dimitris în Epicenter (regia Richard Pepin) alături de Gary Daniels, pe al lui Preeffer în Amen. (regia Costa Gavras) şi a fost Detective Polanski în SF-ul One Point O (regia Jeff Renfroe, Marteinn Thorsson), unde i-a avut ca parteneri pe celebrii Lance Henriksen şi Deborah Kara Unger.Pentru piesa Castelul de Kafka (regia Tino Geirun), în care actorului i-a revenit rolul primarului, Teatrul Nottara din Bucureşti a primit locul I la Festivalul Internaţional de la Viena (2003).Popularitatea lui Constantin Cotimanis în România a crescut în urma apariţiilor din serialele de televiziune Daria, iubirea mea şi Lacrimi de iubire.Aşteptăm ca domnul Cotimanis să-şi demonstreze talentul şi în teatru.

Dorel VişanDorel Vişan are o casă la ţară, unde se ocupă cu pasiune de creşterea albinelor, în care vede ceva sacru. Un stup este un univers viu, extraordinar de dinamic, în interiorul căruia se regăsesc în miniatură organizarea şi legile fundamentale ale naturii, pe care oamenii le-au uitat, dar care acolo nu sunt niciodată încălcate. Iar pentru un artist, contactul cu natura şi cu orânduirea ei este vital, deoarece îi oferă libertatea care îl conduce către certitudinile valorilor autentice.Actorul clujean a interpretat peste 40 de roluri de teatru foarte variate şi peste 50 în producţii cinematografice româneşti şi internaţionale. Cele din filmele Între oglinzi paralele (regia Mircea Veroiu), Iacob (regia Mircea Daneliuc), Moromeţii (regia Stere Gulea) şi Senatorul melcilor (regia Stere Gulea) i-au consolidat reputaţia atât la nivel naţional, cât şi european. Dorel Vişan este de asemenea un desăvârşit recitator al versurilor lui Marin Sorescu.Palmaresul genialului actor include Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981), Premiul pentru cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987), Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din Senatorul melcilor la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa (1995), Premiul Millenium - Hall of Fame - "Honoring Prominent Citizens of the Twentieth Century" (1998) şi Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).Meditaţiile despre om şi lume, nostalgiile şi aspiraţiile artistului şi-au găsit locul în cinci volume de poezie: De vorbă cu Domnu', Voi veni cu fluxul, Vremea cireşelor amare, Păcate şi Psalmi.Credinţa care îl animă pe Dorel Vişan este că un artist nu trebuie să facă roluri, ci să creeze destine.În 2009 a apărut cartea Căutător de destine. Puşa Roth în dialog cu Dorel Vişan (Editura Ars Longa, Iaşi) - o monografie concepută sub forma unui dialog şi a unei selecţii de articole ale artistului - multe dintre ele cu caracter de proză literară şi biografie artistică -, referinţe critice şi reflecţii asupra artei dramatice contemporane.

Emil HossuPovestea de viaţă a lui Emil Hossu pare desprinsă din filme. În urma cedării Transilvaniei de Nord către Ungaria prin Dictatul de la Viena, în august 1945, la vârsta de numai 4 ani, a fost deportat împreună cu părinţii într-un lagăr din Germania. După mai mult de un an, familia s-a reîntors în România, dar casa, automobilul şi fabrica pe care le deţinuse fuseseră confiscate. În 1948, tatăl actorului, diplomat în perioada lui Ion Antonescu, a fost trimis la muncă forţată la Canalul Dunăre – Marea Neagră pentru şase luni apoi, la doar câţiva ani moare de cancer, aceeaşi boală care a curmat şi viaţa mamei şi a surorii artistului.Originea "nesănătoasă" l-a împiedicat să intre din prima încercare la Academia de Teatru şi Film, dar optimismul l-a ajutat să-şi urmeze până la realizare visul de a deveni actor.Deşi a avut roluri importante în piese de teatru, actorul a jucat mai mult în producţii cinematografice, prin care a marcat generaţii: Cel mai iubit dintre pământeni după Marin Preda (regia Şerban Marinescu), Balanţa (regia Lucian Pintilie), Eroii n-au vârstă (regia Mihai Constantinescu, Dan Mironescu), Secretul lui Bachus (regia Geo Saizescu) ş.a.Emil Hossu face un frumos cuplu cu actriţa Catrinel Dumitrescu în povestea de dragoste Doi pe o bancă, la Teatrul Nottara din Bucureşti, dar şi în viaţa de zi cu zi.

Marius BodochiLui Marius Bodochi îi place să experimenteze tot ce se poate.După absolvirea Institutului de Teatru din Târgu Mureş, clasa profesorului Constantin Codrescu, se întoarce în dragul său oraş natal, Cluj, unde predă ca lector universitar la Catedra de Teatru de la Facultatea de Litere, Universitatea "Babeş Bolyai". Debutează ca actor pe scena Teatrului Naţional din Cluj, apoi se mută la Bucureşti, unde joacă la Theatrum Mundi şi la Teatrul Naţional "I.L.Caragiale".Rolurile din filme de lung metraj şi televiziune completează succesul celor din piese de teatru clasice ca Apus de soare de Barbu Ştefănescu Delavrancea (regia Dan Piţa), Coriolan de William Shakespeare (regia Cristian Teodor Popescu) sau Alcesta de Euripide (regia Mihai Măniuţiu). Dar Marius Bodochi nu se opreşte aici: carisma, talentul şi popularitatea îl recomandă pentru colaborări în emisiuni de televiziune şi chiar pentru prezentări de modă ale celebrei Doina Levintza.Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Dramaturgiei Româneşti (Timişoara) pentru rolul din Regele moare de Eugen Ionesco (2002), Premiul pentru cel mai bun actor, Fundaţia Silvia Popovici (1998), Ordinul "Meritul cultural" clasa I acordat de Preşedinţia României 2004 şi titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca (2008) sunt doar câteva dintre distincţiile care atestă valoroasa contribuţie artistică a lui Marius Bodochi.

Emilia DobrinEmilia Dobrin a studiat baletul şi teatrul, fiind născută în familia unor pasionaţi de artă.A jucat în 20 de filme - Furia (regia Radu Muntean), Examen (regia Titus Muntean), Binecuvântată fii, închisoare (regia Nicolae Mărgineanu), Astă seară dansăm în familie (regia Geo Saizescu), serialul TV Hacker (regia Stere Gulea, Alexandra Gulea), Un bulgăre de humă (regia Nicolae Mărgineanu), Bietul Ioanide (regia Dan Piţa) ş.a.Însă mărturiseşte că a face publicul să o asculte şi să-i fie alături, prin propriul talent, fără artificii tehnice, şi apropierea faţă de spectatori pe care o prilejuieşte scena teatrului sunt experienţele profesionale care o împlinesc cel mai mult. A interpretat roluri din piese ca Romeo şi Jeanette (regia Claudiu Goga), Cheek to Cheek (regia Radu Afrim), Cum o fi (regia Radu Dragomirescu), Insomnia (regia Olimpia Arghir), Înşir-te mărgărite (regia Alexandru Dabija), Oscar (regia Alice Barb) şi Pauza regelui (regia Alexandru Dabija). În Scrisoare de dragoste ca un supliciu chinezesc de Fernando Arrabal (regia Radu Dinulescu), a avut un succes răsunător la Festivalul de la Avignon (2001), alături de echipa Teatrului Nottara din Bucureşti.Pentru rolul Stevie din spectacolul Capra sau Cine e Sylvia? (regia Alexandru Dabija) a primit o nominalizare la Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă (2008), iar interpretarea personajului Erna din Şefele (regia Sorin Militaru) i-a adus Premiul Festivalului Atelier Baia Mare pentru cea mai bună actriţă (2009).Emilia Dobrin, fostă Besoiu, actualmente soţia regizorului Alexandru Dabija, a rămas la fel de frumoasă, ca în tinereţe...

Radu BeliganLa 90 de ani, Radu Beligan continuă să urce pe scenă, umplând sălile de spectacol. Maestrul este convins că iubirea este motorul vieţii şi secretul longevităţii.De-a lungul carierei sale prolifice, a deţinut numeroase funcţii culturale de vârf: Profesor la Institutul de Teatru şi Film (1950 – 1965); Director al Teatrului de Comedie (1961 – 1969); Director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969 – 1990); Preşedinte activ (1971) şi apoi Preşedinte de onoare pe viaţă (1977) al Institutului Internaţional de Teatru; Co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO (1971 – 1978); membru al Cartelului Internaţional de Teatru (1967); membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet, Directorul General al Artelor şi Literaturii din Ministerul Afacerilor Culturale al Franţei; membru al Academiei "Le Muse" din Florenţa ş.a.A jucat în nenumărate roluri de referinţă, a făcut regie de teatru şi a scris trei volume de eseuri: Pretexte şi subtexte (Editura Meridiane, 1968), Luni, marţi, miercuri (Editura Eminescu, 1978) şi Note de insomniac (Editura Artprint, 2001).Un moment important din viaţa artistului a fost spectacolul Confesiuni despre viaţă şi artă (2009), în care, timp de două ore, vorbeşte spectatorilor cu desăvârşită naturaleţe, căldură şi modestie, despre întâlnirile sale marcante cu personalităţi ca Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru şi George Vraca.Pentru o contribuţie culturală atât de bogată, artistul a primit distincţii printre care: Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" (2003), Trofeul "România 2000" (2003), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Premiul Academiei Române (1997), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Doctor Honoris Causa al Academiei "George Enescu" din Iaşi (1994) şi Premiul Academiei "Le Muse" din Florenţa (1980).Radu Beligan mărturiseşte că a refuzat proiecte din Statele Unite ale Americii, Franţa şi Belgia pentru că nu se putea despărţi de România.

Ruxandra SireteanuAvea doar trei ani când s-a născut visul său de a juca în piese de teatru, asemenea tatălui, şi nouă ani când a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Maia din Platon Krecet, în regia lui Alexandru Finţi. După absolvirea I.A.T.C. I.L. Caragiale, Ruxandra Sireteanu a continuat cu roluri teatrale din Femeia îndărătnică de W. Shakespeare (regia Miron Niculescu), Tartuffe de Molière (regia Miron Niculescu), Suflete tari de Camil Petrescu (regia Geta Tomescu), 5 romane de amor de Teodor Mazilu (regia George Rafael), O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale (regia Dan Micu), Titanic Vals de Tudor Muşatescu (regia Dinu Cernescu) ş.a.Filmografia artistei include titluri ca Imposibila iubire (regia Constantin Vaeni), Între oglinzi paralele (regia Mircea Veroiu), Divorţ din dragoste (regia Andrei Blaier), Crucea de piatră (regia Andrei Blaier), Această lehamite (regia Mircea Daneliuc) şi Niki Ardelean, colonel în rezervă (regia Lucian Pintilie).Dar actriţa pare să nu fi părăsit niciodată fabuloasa lume a copilăriei. Cu un talent rar întâlnit, îşi modulează vocea pentru a se transforma ca prin farmec într-o prinţesă diafană sau o vrăjitoare din basm ori într-un simpatic personaj de desene animate.A înregistrat câteva sute de poveşti pentru emisiunea radiofonică Noapte bună, copii!, a făcut dublaje la filme de desene animate şi este profesoară de teatru la o şcoala de teatru pentru copii.

Ştefan RadofÎn ciuda împrejurărilor politice care i-au fost potrivnice, destinul artistic al lui Ştefan Radof este unul de succes.După debutul de la Teatrul din Piatra Neamţ, şi-a continuat formarea artistică, inspirat de personalitatea lui Horia Lovinescu, într-un climat cultural efervescent şi reformator.Spectacolele de teatru, în care a interpretat o varietate de roluri, l-au purtat pe scenele mari din Paris, K�ln, Nancy, Helsinki, Praga, Bratislava, Atena, Budapesta, Mexic, Sofia ş.a.Artistul este autorul a şase volume de versuri – Casca de foc (Editura Cartea Românească,1972), Iris (Editura Cartea Românească, 1976), Statui în iarbă (Editura Cartea Românească, 1983), Şoimul în iarnă (Editura Eminescu, 1994), Efectul de seră (Editura Muzeul Literaturii Române, 2002), Balade, Doamnelor, balade (conţine CD; Editura Cartea Românească, 2008) -, al unor scenarii de film şi TV, schiţe, eseuri, articole de specialitate şi atitudine civică.Este laureat al festivalurilor de teatru de la Nancy - Franţa (1969), Aarhus – Danemarca (1970), Guanahato - Mexic (1978) şi Plovdiv – Bulgaria (1999). Premiul A.T.M. şi al criticii i-a fost decernat în 1980, 1982, 1984 şi 1986.Pentru îndelungata şi fructuoasa activitate artistică, a fost distins cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler.Motivat de experienţa detenţiei politice din tinereţe, Ştefan Radof s-a angajat după 1989 în activitatea civică şi politică, fiind membru fondator al Partidului Alianţei Civice, pentru care a candidat şi a fost ales senator de Ilfov în legislatura 1992 – 1996. Dezamăgit de aceste experienţe, s-a retras definitiv din viaţa politică pentru a se dedica actoriei şi literaturii.

Sorin GheorghiuS-a consacrat la Teatrul de Comedie din Bucureşti, cu roluri din piese regizate de Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu, Sanda Manu, Grigore Gonţa şi Tudor Mărăscu.Având o voce penetrantă, cu un timbru inconfundabil, Sorin Gheorghiu a colaborat timp de trei decenii cu Teatrul Naţional Radiofonic, unde a interpretat roluri din comedii, drame şi tragedii clasice şi contemporane: Avarul de Molière (regia Dan Puican), Aventurile lui Pinocchio de Carlo Collodi (regia Vasile Manta), Avram Iancu de Lucian Blaga (regia Cristian Munteanu), Broscoiul cel isteţ (regia Vasile Manta), Bâlciul deşertăciunilor de William Thackeray (regia Dan Puican), Charlie Chaplin: acesta e cântecul meu de Flavia Buref (regia Constantin Dinişchiotu), Don Juan şi... Alexandra de Ovidiu Dumitru (regia Cristian Munteanu), Fata moşului cea cuminte şi harnică şi fata babei cea haină şi urâtă (regia Mihnea Chelaru), Zoo-Top, un spectacol formidabil (regia Mihnea Chelaru) ş.a.A jucat în filmele Roşia de un kilogram (regia Pierre Bokor), Secretul lui Nemesis (regia Geo Saizescu) şi Examen (regia Titus Muntean).În 2008 a înregistrat Conu Leonida faţă cu reacţiunea de I. L. Caragiale, jucând rolul pe care şi l-a dorit, Leonida. Sorin Gheorghiu nu a mai avut timp să se bucure de audiţia spectacolului, care avea să fie difuzat după doar câteva săptămâni.Ultimul rol pe scenă a fost Alfred, din piesa lui Doug Wright, Sunt propria mea soţie, în regia lui Beatrice Rancea.Cu un talent de netăgăduit şi nenumărate spectacole remarcabile, Sorin Gheorghiu va rămâne un nume important în istoria teatrului românesc.Actorul a murit la 1 septembrie 2008. Pe 28 septembrie, ar fi împlinit 69 de ani.

Virgil OgăşanuTatăl său ar fi vrut să-l vadă medic veterinar. Dar profesorii de limba română din timpul liceului şi mama i-au insuflat aspiraţia de a deveni actor, pe care de altfel şi-a împlinit-o. Cu mult succes.A debutat cu Steaua fără nume (regia Ion Cojar), la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ şi a continuat cu spectacole ca D'ale carnavalului de I.L. Caragiale (regia Lucian Pintilie), Livada cu vişini de Cehov (regia Lucian Pintilie), Strigoii de Ibsen (regia Marietta Sadova), La liliecide Marin Sorescu (regia Virgil Ogăşanu), Răceala de Marin Sorescu (regia Dan Micu), Menajeria de sticlă de Tennesse Williams (regia Ioan Taub) sau Mizantropul de Moliere (regia Valeriu Moisescu). Însă rolul cel mai solicitant a fost cel pe care l-a jucat alături de Ştefan Bănică, Toma Caragiu şi Octavian Cotescu în Revizorul de Gogol (regia Lucian Pintilie), piesă care avea să fie interzisă de cenzura comunistă.Cariera teatrală a lui Virgil Ogăşanu a fost marcată de "cadoul" pe care i l-a oferit Marin Sorescu - un autograf în care scriitorul îi spunea că vede în el interpretul ideal pentru Iona. Aşa a început o serie de reprezentaţii ale piesei care poartă numele celebrului personaj, cu care a cucerit publicul din mai multe oraşe din ţară.Între spectacolele de teatru, filme şi cursurile pe care le predă la Facultatea de Teatru a Universităţii Hyperion, marelui actor îi place să pescuiască sau să asculte muzica pe care o compune fiul său.

Cornel CiupercescuSpectatorii Teatrului Evreiesc l-au putut admira în roluri din piese ca Dibuk de Sholom Ansky (regia Cătălin Buzoianu), Ghimpl Netotul de Isaac Bashevis Singer (regia Moshe Yassur) - spectacol în limba idiş, Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian (regia Mihai Manolescu), musical-ul Lozul cel mare (regia Harry Eliad), Nathan înţeleptul de Gotthold Ephraim Lessing (regia Grigore Gonţa) - jucat în patru limbi: germană, engleză, arabă şi idiş, Povestea doamnei Ruth (Vise argentiniene) (regia Moshe Yassur) şi Weekend în Paris de Franz Arnold şi Ernst Bach (regia Matei Alexandru).Cu o voce plăcută şi expresivă, Cornel Ciupercescu a înregistrat la Teatrul Naţional Radiofonic Deşertul tătarilor de Dino Buzzati (regia Cristian Munteanu), Richard al II-lea de William Shakespeare (regia Cristian Munteanu), Ioana pe rug de Dina Cocea (regia Constantin Dinişchiotu), Omul fără nume (regia Mihai Lungeanu), Vicleimul, joc sfânt cules din popor de Victor Ioan Popa (regia Constantin Dinişchiotu) ş.a.A jucat în producţii cinematografice româneşti şi internaţionale celebre ca Actorul şi sălbaticii (regia Manule Marcus), Între oglinzi paralele (regia Mircea Veroiu), Munţii în flăcări (regia Mircea Moldovan), Castelul din Carpaţi (regia Stere Gulea) şi Amen (regia Costa Gavras).Actor al Teatrului Evreiesc din Bucureşti, Cornel Ciupercescu joacă şi în numeroase reclame de televiziune.

George AlexandruGeorge Alexandru se poate mândri cu peste 50 de roluri în producţii cinematografice ale celor mai celebri regizori români, unde a jucat alături de nume mari ale filmului.Cu o privire de foc şi trăsături teribile, a fost distribiut în mai multe pelicule istorice şi de acţiune semnate de Sergiu Nicolaescu: Mircea, Coroana de foc, Punctul zero, Triunghiul morţii, Noi cei din linia întâi, Francois Villon şi Supravieţuitorul.Alte titluri sonore din filmografia artistului sunt Balanţa (regia Lucian Pintilie), Vulpe-vânător (rega Stere Gulea), E pericoloso sporgersi (regia Nae Caranfil), Omul zilei (regia Dan Piţa), În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură (regia Sinisa Dragin), Dulcea saună a morţii (regia Andrei Blaier) şi serialul TV de acţiune şi aventuri, Băieţi buni (regia Theodor Halacu-Nicon, Bogdan Tiberiu Dumitrescu, Laurenţiu Rusescu, Bogdan Bărbulescu).Însă actorul, alintat de prieteni "Jorjac", nu a ocolit nici comedia, jucând rolul intrusului în Asfalt tango (regia Nae Caranfil) şi Merţanu' în Milionari de weekend (regia Cătălin Saizescu).Piesele de teatru din a căror distribuţie a făcut parte sunt dintre cele mai cunoscute şi valoroase: Capul de răţoi de G. Ciprian (regia Răzvan Dincă), Frumoşii nebuni ai marilor oraşe de Fănuş Neagu (regia Constantin Dicu), Moştenirea lui Cadâr (musical, regia Tania Filip), Puricele de G. Feydeau (regia Horaţiu Mălăele), Scapino de J. B. Moliere (regia Alexandru Dabija), Soţul păcălit de J. B. Moliere (regia Mircea Cornişteanu), Titanic vals de T. Muşatescu (regia Dinu Cernescu) ş.a.George Alexandru declară că rolul lui Igor Stepanovici din serialul de televiziune Băieţi buni i-a plăcut foarte mult pentru că i-a dat posibilitatea să fie şi simpatic, şi dur.

Mihai DinvaleÎi place să cânte uneori la pian, pentru amuzament. Dar, cu o mare pasiune pentru teatru, se dedică activităţii de director artistic al Teatrului Mic din Bucureşti şi numeroaselor spectacole pe care le susţine: Răspântia cea mare de Victor Ion Popa (regia D. Neleanu), Mania posturilor de Vasile Alecsandri (regia Constantin Dinescu), Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu (regia Cătălina Buzoianu), Nişte ţărani de Dinu Săraru (regia Cătălina Buzoianu), Diavolul şi Bunul Dumnezeu de J.P. Sartre (regia Silviu Purcărete), Doamna cu camelii de Alexandre Dumas (regia Cătălina Buzoianu), O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale (regia Silviu Purcărete), Piaţeta de Carlo Goldoni (regia Silviu Purcărete), Mătrăguna de Niccolo Machiavelli (regia Dan Micu), Neguţătorul din Veneţia de William Shakespeare (regia Tudor Chirilă), Lolita de Vladimir Nabokov (regia Cătălina Buzoianu), Paparazzi de Matei Vişniec (regia Mihai Lungeanu) ş.a.Dintre filmele în care jucat, fac parte Păcatele Evei (regia Adrian Batista), Legături bolnăvicioase (regia Tudor Giurgiu) şi Schimb valutar (regia Nicolae Mărgineanu).Vesel, civilizat şi prietenos, cum îl descriu cei apropiaţi, directorul artistic al Teatrului Mic este poreclit Tata Mişu de echipa pe care o coordonează.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Clic pe avatar!

Album: Renaissance Date: 11.10.2009 Size: 17 items (1969 items total) Views: 2211	Album: Northern Renaissance Date: 11.10.2009 Size: 11 items (1316 items total) Views: 1851	Album: Mannerism Date: 11.10.2009 Size: 11 items (951 items total) Views: 1364
Album: Baroque Date: 09.10.2009 Size: 46 items (3251 items total) Views: 2418	Album: Rococo Date: 11.10.2009 Size: 12 items (1401 items total) Views: 1354	Album: Neoclassicism Date: 11.10.2009 Size: 20 items (1173 items total) Views: 2189
Album: Romanticism Date: 11.10.2009 Size: 42 items (2788 items total) Views: 1991	Album: Hudson River School Date: 11.10.2009 Size: 21 items (2137 items total) Views: 1563	Album: Academic Art Date: 11.10.2009 Size: 72 items (2409 items total) Views: 2914
Album: Pre-Raphaelite Brotherhood Date: 09.10.2009 Size: 17 items (949 items total) Views: 1752	Album: Victorian Classicism Date: 09.10.2009 Size: 18 items (1135 items total) Views: 1637	Album: Orientalism Date: 09.10.2009 Size: 21 items (622 items total) Views: 1749
Album: Realism Date: 11.10.2009 Size: 84 items (5353 items total) Views: 2107	Album: Barbizon School Date: 09.10.2009 Size: 11 items (868 items total) Views: 1370	Album: Impressionism Date: 11.10.2009 Size: 80 items (9945 items total) Views: 3024
Album: Post-Impressionism Date: 11.10.2009 Size: 20 items (3320 items total) Views: 2250	Album: Symbolism Date: 11.10.2009 Size: 10 items (1002 items total) Views: 1799	Album: Aestheticism Date: 09.10.2009 Size: 3 items (320 items total) Views: 1411
Album: Tonalism Date: 09.10.2009 Size: 12 items (454 items total) Views: 2031	Album: Western Art Date: 09.10.2009 Size: 10 items (728 items total) Views: 1203	Album: Naturalism Date: 09.10.2009 Size: 12 items (876 items total) Views: 1456
Album: Ashcan School Date: 09.10.2009 Size: 5 items (611 items total) Views: 750	Album: Expressionism Date: 11.10.2009 Size: 13 items (2689 items total) Views: 1080	Album: Art Nouveau Date: 09.10.2009 Size: 12 items (2365 items total) Views: 1211
Album: Fauvism Date: 06.12.2009 Size: 3 items (218 items total) Views: 505	Album: Cubism Date: 17.12.2009 Size: 6 items (1018 items total) Views: 458	Album: Futurism Date: 28.01.2010 Size: 1 item (164 items total) Views: 248
Album: Abstract Art Date: 29.01.2010 Size: 1 item (159 items total) Views: 260	Album: Surrealism Date: 02.02.2010 Size: 1 item (228 items total) Views: 119	Album: Abstract Expressionism Date: 04.01.2010 Size: 2 items (138 items total) Views: 471

11 iun. 2011

Portrete mari artisti romani

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Clic pe avatar!

Va multumesc pentru vizita!