Herbert von Karajan, sau Heribert Ritter von Karajan, în Austria Ritter fiind rangul nobiliar de cavaler (n. 5 aprilie 1908, Salzburg - d. 16 iulie 1989, Salzburg) a fost un dirijor austriac.
Onoruri
Marele Ordin de Merit al Republicii Italiene (în italiană Grande ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana), 17 mai 1960
Karajan a început studiul pianului la 4 ani, a studiat la Conservatorul „Mozarteum” din Salzburg (1916-1926) şi a continuat studiile la Academia de Muzică din Viena până în 1929.
În anul 1928 a debutat ca dirijor şef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat până în 1934. În 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. În 1935 a fost numit la prestigioasa orchestră din Aachen, devenind cel mai tânăr dirijor al Germaniei.
În 1933 von Karajan a aderat ca membru al Partidului Nazist, ceea ce i-a facilitat cariera spectaculoasă. S-a susţinut că dirijorul a făcut acest pas din arivism şi nu din convigere politică, având în vedere că în 1942 s-a căsătorit, în pofida legilor rasiste în vigoare, cu Anita Gütermann, de origine evreiască. Cert este că el a completat formularul de adeziune la Partidul Nazist la 8 aprilie 1933 la Salzburg, cu cinci ani înainte de Anschluss. A primit carnetul de membru cu nr. 3 430 914, iar concertele şi le începea mereu cu imnul partidului nazist, „Horst-Wessel-Lied”.
În 1937 a fost numit dirijor la opera de stat din Viena, iar în 1938 a dirijat „Fidelio” la opera de stat din Berlin, unde a rămas timp de 35 de ani. La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tânărului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor naţional” (în germană „Staatskapellmeister“).
A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) şi al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat şi cu teatrul La Scala din Milano. Renumele internaţional şi l-a dobândit cu înregistrarile făcute cu Filarmonica din Berlin
Împreună cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor şi operelor dirijate. A vizitat Statele Unite împreună cu Orchestra Philharmonia din Londra, iar în toamna lui 1955 a dirijat Orchestra Philharmonia în 24 de concerte.
Ca dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal. A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director şi dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A înregistrat sute de discuri, colaborând şi cu mulţi din marii solişti ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy ş.a. Alţi mari muzicieni, ca Isaac Stern şi Iţhac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului său nazist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu