NEIERTĂTOR SFÂRŞIT FELICIA FELDIOREAN Eu te sărut cu ochii,căci buze nu mai am ...Dar am zăpezi pe frunte şi flori de gheaţă-n geam Nimic nu mai opreşte torentul de ninsori, Şi nu mai e iubire şi nu mai sunt nici flori. Eu te sărut ca marea cu valurile-i reci Căci nu mai am cuvinte să te opresc să pleci Iubirea am uitat-o pe banca unde-am stat Şi unde-ntâia oară noi doi ne-am sărutat. Eu te sărut prin şoapte şi nu mai am puteri Să-ţi spun că Universul s-a prăbuşit de ieri Căci am pierdut iubirea,speranţa în zăpezi Şi nu mai e nici soare şi nu mai sunt amiezi. Eu te sărut cu lacrimi,eu te sărut în zori, Când stropii mari de ploaie sunt vitregiţi de nori Nimic pe lumea asta nu mai e bun şi sfânt Când moare şi iubirea,când totul e descânt. Eu te sărut cu seara ce trece peste noi Şi lasă-n urmă frunze,copacii trişti şi goi Şi-nseninarea doare şi gerul e cumplit În suflete şi-n inimi şi peste infinit. Eu te sărut de-a pururi,eu te sărut pe veci Şi-alerg mereu cu gândul pe urmele-ţi prea reci S-a terminat mileniul,avem sau nu dureri Şi totul e speranţă-ngropată în tăceri. Eu te sărut cu ochii şi nu te mai privesc Eu te sărut cu viaţa ca să îţi amintesc, Că am trăit odată cu Universu-ntreg Dar nu mai am puterea să te mai înţeleg.