Au fost in Romania mai multi Arnold Hauser. Cel nascut la Timisoara, in 1892 este cunoscut in lumea artei, ca scriitor si istoric de arta, revendicat atat de maghiari dar si de evrei. Cum locul nasterii a fost dintotdeauna capitala a Banatului romanesc, ar trebui sa-l consideram si noi ca apartinand patrimoniului nostru cultural...
Dupa scoala germana din Timisoara si studii la Budapesta, Viena, Berlin si Paris, unde l-a avut profesor pe Henry Bergson, avea sa se stabileasca in 1921 la Berlin unde a fost un apropiat al lumii filmului, scriind "Dramaturgie und soziologie des Films". Dupa anexarea Austriei de catre Germania, a emigrat in 1938 in Marea Britanie. Se dedica studiului istoriei si sogiologiei artei. In 1950 il aflam ca "profesor visiting" la "Brandeis University" din S.U.A., iar din 1959, la "Hornsey Colege of Art" din Londra. Putina vreme inainte de moarte, avea sa revina la Budapesta, unde a incetat din viata la 28.01.1978.
Cea mai importanta lucrare, ramane "Istoria sociala a artei", unde gasim o remarcabila analiza din acest punct de vedere, a lumii artistice.
Arnold Hauser s-a numit si scriitorul de limba germana nascut la Brasov in 1929. Redactor la ziarul "Neuer Weg" intre anii 1951 si 1960, a trecut apoi la "Neue Literatur", unde a fost redactor sef intre 1985 si 1988. A fost membru al Uniunii sriitorilor si a scris proza scurta si un roman, colaborand in continuare la ziarele amintite, pana in ziua mortii in ultima zi a lui decembrie 1988. Unul dintre cele mai cunoscute volume de proza scurta este "Elesteul" aparut la editura Cartea romaneasca, in 1977.
A mai fost un Arnold Hauser, arhitectul german ce a proiectat cladirile din complexul Fabricii de hartie Busteni a fratilor Schiel si cladirea vechii uzine de apa din Floresti (Cluj Napoca), ce adaposteste astazi "Muzeul apei". A ramas in orasul ce incepea sa se dezvolte, fiind un promotor al turismului montan si a fost membru fondator al ziarului " Bucegii".
Mai sunt inca in viata cateva persoane ce si-l amintesc la o venerabila varsta, conducand serbarile de toamna ale comunitatii germane de pe Valea Prahovei. Cladirea pe fatada careia se mai vedea inscriptia cu numele sau, desi facea parte din "patrimoniul industrial" romanesc, a fost demolata cu putina vreme in urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu