Gheorghe Vitanidis (n. 1 octombrie 1929, Mangalia - d. 25 noiembrie 1994, Atena, Grecia) a fost un regizor și scenarist român.
Gheorghe Cozorici, Gheorghe Vitanidis şi Vitanidis jr.
Absolvent în 1953 al Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică, se lansează în anul 1958 (asistent de regie alături de realizatorul francez Louis Daquin) cu „Ciulinii Bărăganului” („Les chardons du Baragan”), film selecționat și nominalizat la Palme D'Or în cadrul Festivalului de la Cannes din acealși an.
Alte două filme ale sale („Răutăciosul adolescent”, 1968 și „Clipa”, 1979) au participat la Festivalul de film internațional de la Moscova.
Cea mai vizionată și populară peliculă regizată de Gheorghe Vitanidis a fost filmul în două serii "Ciprian Porumbescu" 1973 (pe ecran panoramic!), avându-l ca protagonist pe Vlad Rădescu. Dialogurile au fost semnate de Fănuș Neagu.
Lungă activitate didactică la IATC (1961-1989), unde o bună perioadă a condus și Catedra de Regie film.
Cinematografia fiind cel mai important instrument de propaganda al vremii in care a trait, nu scade cu nimic meritul artistic, flerul, talentul si entuziasmul regizorului filmului " biografic " Ciprian Porumbescu care nu a sesizat ca opera va fi manipulata in contextul acelor vremi sau filmul propagandistic Burebista pentru care Suzana Gadea, un ministru al culturii din acea vreme a turnat beton pe platoul sacru pentru ca dictatorul ( Nicolae Ceausescu ) sa aterizeze cu elicopeterul în locul atat de încarcat de “energie”.
Este cunoscut faptul ca in 1983, la insistentele unui grup de cascadori ce doreau sa li se recunoasca profesia, regizorul a tinut cu ei si abatut, dezamagit si trist a afirmat : " Mai baieti...astia va considera golani, derbedei de care cinematografia...are nevoie "
Intre anii 1961 si 1989 a activat ca profesor la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti.
In 1990 fondeaza Uniunea Elena ( Uniunea Elena din Romania (UER) si este considerat una din personalitatile grecesti care au imbogatit cultura romana pe langa scriitorul Ion Luca Caragiale, compozitorul Gherase Dendrino sau criticul Dimitrie Panaitescu Perpessicius.
La 5 ani dupa moartea sa, in 1999 este facut agent KGB si fiul sau Dimitrie ( PUSI ) neaga orice afirmatie rautacioasa la adresa tatalui sau.
Filmografie (regizor)
Ficțiune
Ciulinii Bărăganului („Les chardons du Baragan”) - cu Louis Daquin, (1958)
Băieții noștri (1959)
Post restant (1961)
Gaudeamus igitur (1965)
Șeful sectorului suflete (1967)
Răutăciosul adolescent (1968)
Facerea lumii (1971)
Ciprian Porumbescu (1972)
Dimitrie Cantemir (1973)
Mușchetarul român (1975)
Casa de la miezul nopții (1976)
Războiul de Independență - cu Sergiu Nicolaescu și Doru Năstase, serial TV, (1977)
Clipa (1979)
Burebista (1980)
Dragostea și revoluția (1983)
Masca de argint (1984)
Colierul de turcoaze (1985)
În fiecare zi mi-e dor de tine (1987)
Documentare
Zi de sărbătoare (1986)
La marea sărbătoare (1988)
Cu poporul, pentru popor (1989)
Filmografie (scenarist)
Băieții noștri (1959)
Ciprian Porumbescu (1972)
Ciprian Porumbescu
Ciprian Porumbescu (Film Romanesc) [1972/TELECINE (TC)] [Biography/Drama/History] Regizor: Gheorghe Vitanidis
Autorul scenariului: Gheorghe Vitanidis
Actori: Clody Bertola, Ion Besoiu, Ioana Bulca, Sebastian Papaiani, Gheorghe Cozorici etc
Durata: 2:18:53
Limba: Romana
Despre film: Desi tine la fiul parintelui Iraclie din Stupa, pastorul anglican Gorgon ii interzice fiicei sale Berta sa-l mai intalneasca. Are, in felul sau, dreptate. Ciprian traieste periculos ! Ca presedinte al Asociatiei studentilor romani e urmarit mereu de autoritati. Nevoit sa-si reaia studiile la Viena, el se stinge apoi in Italia. Presa despre film: Terna evocare biografica, pe un bogat fundal istoric. Interesante compozitiile plastice la care a colaborat Ovidiu Gologan: in jurul flacarii Putnei, tinerii patrioti apar ca niste distorsii spectrale. Dar emfaza dialogului explicativo-speculativ si a manierei declamatorii a actorilor curma, curand, fiorul. Filmul devine o lunga insiruire de festivitati, discursuri, cantece patriotice si baluri, intrerupra din cand in cand, de superbe piese folclorice in interpretarea Sofiei Vicoveanca. Protagonistul e frumos si rece ca un arhanghel, iar Toma Caragiu zugraveste un obtuz comisar de politie hasburgic. Secventa rapel: hora din Stupa, explozie de nergie populara sparta de poterasi trimis cu arcanul. Tudor Caranfil
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu