La geamul tău copacul înflorit
Amurgul îl preface-n dimineaţă
Speranţele ne şiroiesc pe faţă
Se pare că şi moartea a murit
Şi-avem acuma nimai de trăit
De e aşa sau nu să-mi şezi în braţe
Ca floarea-n pomu-acela-ntinerit
La geamul tău copacul a-nflorit
Potopul alb de la fereastra ta
Sfidează-un întuneric implacabil
Nimic în lume nu e perisabil
Chiar dacă floarea se va scutura
Va alici în geam cămaşa ta
Ocrotitor un zâmbet agreabil
Mă va-ncălzi şi mă va rechema
Potopul alb de la fereastra ta
La geamul tău copacul a-nflorit
Când nu voi fi aicea ci sub ţară
Din trupul meu aşa o să răsară
În gându-ţi sau aievea din pământ
Un pom cu diafan şi dalb veşmânt
Prin ramurile lui cu floare rară
Va curge sufletu-mi îndrăgostit
La geamul tău copacul a-nflorit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu