Vampe şi târfe
Ce e mai bine să fii – femeie cu moravuri uşoare, or cuminte şi fidelă bărbatului de alături? Din perspectiva avantajelor, pe care de cele mai dese ori le obţin vampele şi târfele, statutul de femeie cumsecade nu prea face cinste. Târfa şi vampa, într-o relaţie cu bărbatul „victimă” (acesta ar putea barem să nu bănuiască cu cine are de a face) urmăresc interesul financiar sau tind să obţină un suport considerabil pe pan profesional. Pentru ele dragostea este doar o noţiune teoretică, nu însă şi pragmatică. Deoarece miza este mare ele se folosesc de toate posibilităţile de seducţie pentru a atrage atenţia „jertfei” şi de a o domina sentimental sau erotic. Posibil ele nu-şi vor etala direct condiţiile, dar printr-un comportament, absolut nevinovat, îşi vor transfera cerinţele în subconştientul bărbatului capturat.
Nu este uşor să fii vampă sau târfă…de lux. Cred că este un talent, unul ca oricare altul. Lipsită de o astfel de aptitudine femeia îşi va juca prost rolul, şi va deveni specimenul căutat doar pe bulevard, sau de împrumut pentru fel de fel de funcţionăraşi, cărora, după orele de muncă, le ard de urgii trupeşti. De obicei târfele şi vampele de lux arată bine, au trăsături frumoase ale feţii şi un corp atrăgător. Nu sunt deştepte, dar cel puţin sunt atente la ceea ce spun. Pentru cazuri extreme au pregătite câte o poezie, un citat ce aparţine unei personalităţi notorii, sau vreun aforism plin de înţelepciune. Mă rog, trebuie să impresioneze! În orice caz, alături de ele nu te faci de ruşine.
Bărbaţii sunt foarte atraşi de astfel de personaje. Cu toate că în calitate de soţie sau iubită aleg, de cele mai dese ori, o femeie „cuminte” – iubitoare, cumsecade, deşteaptă, frumoasă (simpatică în cel mai rău caz)şi fidelă. Se pare că rândurile acestor femei se reduc în ultima vreme. Încet dar sigur, trec în tabăra târfelor sau vampelor. Succesul lor de mai departe depinde deja de abilităţile şi calităţile personale. De ce se întâmplă asta? Raţionamentul este simplu, şi reprezintă o consecinţă a comportamentului (neadecvat) bărbaţilor.
O femeie cumsecade, de regulă, este bună, plină de afecţiune, tolerantă. Ea oferă încredere şi se dăruie totalmente bărbatului iubit. Dar această cuminţenie, la un moment dat, începe să-l exaspereze pe bărbat. El se plictiseşte. Masculul este nemulţumit, fără ca să aibă vreo explicaţie, şi îşi revarsă insatisfacţia asupra prietenei, iubitei sau soţiei. Aspectul respectiv nu poate fi trecut cu vederea de către o femeie frumoasă şi perspicace. Ea va contempla, va evalua experienţele ei anterioare şi ale celor din jur şi va constata că acest fenomen este omniprezent şi este trăit şi de alte femei, din categoria celor „cuminţi”.
Retrospecţiile ei vor scoate la iveală un raţionament care o va durea. Şi anume: pe bărbaţi îi plictiseşte cuminţenia şi dăruirea sinceră şi caldă a unei femei. Ei vor perversitate şi urgii – stare ce nu este suscitată de cuminţenie, dragostea şi respectul cuiva. Perversitatea este consecinţa imoralităţii. Calităţile capabile să genereze asemenea aspiraţii sunt nimicnicia, superficialitatea, nonvaloarea, tupeul debordant, răutatea, grosolănia etc. sau tot ceea ce contravine bunului simţ, corectitudinii şi lui Dumnezeu.
Nu mă rever la perversitate ca parte integrantă a caracterului uman. Orice om are în el, într-o măsură mai mare sau mai mică „seminţe” de perversitate, care în anumite momente chiar trebuie folosite. Însă tendinţa spre exagerare este deja un simptom. Femeia „cuminte” realizează că pentru bărbaţi toate virtuţile ei (frumuseţea, inteligenţa, bunătatea, succesul) nu au nicio valoare. Calităţile ei sunt subestimate, prioritatea fiind acordată unor specimene goale spiritual. .. a căror meserie şi hobby este să-şi vândă corpul din interes. Ele nu au ce oferi nici societăţii nici bărbatului pe care îl seduc. Acestea poate sunt drăguţe, dar nu frumoase; isteţe dar nu deştepte, atractive, dar lipsite de conţinut. Şi totuşi târfele şi vampele reuşesc să tulbure minţile chiar şi unui misogin. De ce? Pentru că stimulează din plin perversitatea bărbatului.
Creierul târfelor şi a vampelor nu este preocupat de nimic important decât faptul cum să obţină avantaje exploatând la maximum corpul. Pe fundalul unei goliciuni spirituale şi intelectuale perversitatea prinde rădăcini şi se dezvoltă într-un ritm accelerat. Perversitatea devine instrumentul prin intermediul căruia ele îşi justifică existenţa lipsită de sens şi pur materialistă. Evident, interacţiunea cu asemenea femei nu are un final fericit pentru bărbat. Aşa că într-o bună zi masculul, care a schimbat o femeie „cuminte” pe una „fierbinte” (căci asta este senzaţia pe care o târfă i-o dă unui mascul) ajunge să regrete alegerea. Dacă a fost prudent, cel puţin şi-a păstrat banii şi casa.
Acum mai mult ca oricând el are nevoie de acea femeie „cuminte”, caldă şi afectuoasă pe care a anterior subestimat-o. Dar nu o mai găseşte. Pentru că ea, din disperare se transformă în târfă sau vampă (dacă asta este cererea, de ce nu?), sau într-o dură cu demnitate, pentru care dragostea, căldura spirituală şi încrederea (faţă de un bărbat) nu mai au statut de valoare. Şi atunci, frustrat, bărbatul declară: „toate sunt târfe şi profitoare”! Aşa deci? Mie nu-mi rămâne decât să spun: „Trăiască târfele şi profitoarele”! Pentru că numai datorită acestora bărbatul plăteşte pentru deşertăciunea sa.
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu