Vezi tu, iubito,
cât nisip e-n zare,
în palma mea
şi-n vânt?!
Ţin în pumn nisipul,
- îl ţin ca pe-o comoară mică -,
da-mi scapă printre degete subtil
şi se întoarce-n marea lui…
Hai să te joci şi tu cu nisipul!
Simţi tu, iubito,
cum noi alunecăm din viaţa asta
ca printre degete nisipul?…
Şi cât nisip e-n zare,
în palma ta,
şi-n vânt!…
Ascultă tu, iubito:
Timpul trece printre noi
cum printre degete alunecă nisipul…
Şi cât nisip e-n zare,
în pumnii noştri strânşi
şi-n ochii noştri orbi!…
..bună poezia.
RăspundețiȘtergere