1893 - S-a născut Reuven Rubin, pictor israelian, născut la Galaţi (m.1974).
Cel mai popular artist israelian al tuturor timpurilor este Reuven Rubin. Lucrări purtându-i semnătura înregistrează de ani buni recorduri la licitaţiile din Israel şi din afară. „Peisaj cu măslini”, de exemplu, s-a vândut cu suma de 147.474 de dolari la MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim, Israel iar „Cântăreţul la flaut” a a fost adjudecat în cadrul unei licitaţii Christie’s New York cu 137.502 de euro. De fapt, o privire mai atentă asupra clasamentului celor mai importante 20 de vânzări de pictură românească în străinătate ne dezvăluie că, din 20 de tablouri, unul este de Constantin Brâncuşi, şapte de Victor Brauner, iar celelalte doisprezece îi aparţin lui Reuven Rubin.
În ciuda numeroaselor recorduri de vânzări, numele lui Reuven Rubin este aproape necunoscut în România, ţara sa de origine. Reuven Rubin (13 noiembrie 1893 – 13 octombrie 1974) a fost un pictor israelian, de origine română, născut la Galați, într-o familie săracă, de evrei, fiind al optulea din cei 13 copii, având numele la naștere Rivn Zelicovici. Și-a petrecut tinerețea la Fălticeni, unde a semnat punerea în scenă a piesei „Avarul” de Moliére. Reuven Rubin a fost cel dintâi reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotențiar, al statului Israel în România.
În anul 1912, el a plecat în Palestina pentru a studia arta la Academia de Artă şi Design Bezalel din Ierusalim. Aflându-se în contradicţie cu punctele de vedere artistice ale Academiei de cadre didactice, el pleacă la Paris, în 1913, pentru a-şi continua studiile la Ecole Nationale Supérieure des Beaux-Arts și Academie Colarossi. În timpul Primului Război Mondial s-a întors în România. În 1921 a călătorit în Statele Unite cu prietenul său (Arthur Kolnik) şi alţi artişti colegi, care au „împărţit” un atelier în Cernăuţi. În New York l-a cunoscut pe Alfred Stieglitz, un celebru fotograf şi proprietar de galerie de artă, care l-a ajutat în organizarea primei expoziţii personale la Galeria Anderson. Rubin a cunoscut-o pe Esther, care i-a devenit soţie în 1928, la bordul unei nave de pasageri pentru Palestina, la întoarcerea sa din New York. În anul 1923, el s-a stabilit definitiv în Palestina. Îşi deschide un studio şi începe să expună frecvent atât în Tel Aviv cât şi în Ierusalim. Expoziţia sa personală din anul 1932 marchează fondarea Muzeului din Tel Aviv.
Imediat după înfiinţarea statului Israel, Reuven Rubin ocupă, din anul 1948 până în 1950, funcţia de prim ambasador israelian în România.
Istoria artei israeliene a început într-un moment prolific al istoriei artei internaţionale, un moment de rebeliune semnat de Cézanne împotriva convenţiilor din trecut. Rubin şi-a început cariera în acestă etapă propice afirmării. Pictorii evrei din anii 1920 s-au răzvrătit împotriva canoanelor academice de la Bezalel. Ei au căutat stilurile europene, care ar ajuta portretizarea propriei ţări în conformitate cu spiritul timpului. Peisaje lui Rubin din 1920 au fost definite ca un limbaj artistic modern şi un stil naiv care înfăţişează, într-un mod sensibil, peisajul şi locuitorii din Israel. Biografia lui Reuven Rubin a fost publicată în anul 1969, fiind intitulată My Life – arta mea (de Jeannie Rosenfeld). Muzeul Rubin a fost deschis în anul 1983. Directorul şi curatorul muzeului este fiica lui Reuven, Carmela Rubin. Picturile lui Reuven Rubin sunt tot mai căutate. La casa de licitaţie Sotheby’s New York, în anul 2007, opera sa a reprezentat un record al vânzărilor.
Culorile puternice şi formele rotunjite specifice picturii naive se regăsesc în arta lui Reuven Rubin. Inspiraţia sa vine din natură, din viaţa simplă a ţăranilor sau a pescarilor arabi şi evrei. Aceste teme au o „atracţie” tot mai mare în rândul colecţionarilor de artă. Un exemplu foarte bun, în acest sens, este „Peisaj cu Kinnereth”, adjudecat pentru suma de 90.492 de euro la Sotheby’s New York sau „Peisaj din Galileea”, care a fost vândut, tot într-o licitaţie Sotheby’s New York, pentru suma de 116.885 de euro.
Reuven Rubin se stinge din viţă în anul 1972, la vârsta de 81 de ani. Cu o lună înainte de acest moment a lăstat prin testament atelierul său oraşului Tel Aviv. Vizitatorii pot constata că borcanele de vopsea, pensulele şi pânzele au rămas şi acum neatinse, ca şi cum încă l-ar aştepta pe artist. (Grigore Roibu)
(SURSE: Cynthia Canela – artmark.ro , Ambasada României Tel Aviv, Muzeul Rubin si artavizuala21)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu