Plotin şi reprezentările de la Dura-Europos de Valeriu Gherghel

Ce tip de artă e în acord cu viziunea lui Plotin despre frumos? Un răspuns aflăm din Istoria esteticii a lui Wladyslaw Tatarkiewicz (Bucureşti, Editura Meridiane, 1978, vol.I: “Estetica antică”, p.470]. Wladyslaw Tatarkiewicz afirmă: “Tipul de pictură care ar decurge logic din estetica lui Plotin a înflorit în realitate pe atunci. Săpăturile de la Dura-Europos* au arătat că această pictură exista încă în secolul I e.n. (a) În reprezentarea obiectelor, s-a făcut încercarea de a-l elimina pe privitor şi efectul lui incidental, astfel încât obiectul îşi revela numai trăsăturile permanente. Fiecare obiect era reprezentat, aşadar, în mărimea, coloritul şi forma lui reală, sub o lumină uniformă, fără umbre şi pe un singur plan, fără perspectivă. (b) Obiectul astfel reprezentat nu avea nici un contact cu spaţiul înconjurător, nu atingea nici măcar pământul şi părea suspendat în aer. (c) Era însă înfăţişat meticulos, fiecare detaliu fiind redat ca şi când atenţia s-ar fi concentrat exclusiv asupra lui. (d) Această concentrare asupra unui singur plan a pricinuit dispariţia profunzimii. Corpurile şi-au pierdut masa şi greutatea. Şi, cu toate că picturile reprezentau corpuri reale, ele nu reproduceau tiparul şi caracterul lumii reale. Transformau în schimb lumea reală într-un înveliş străveziu al lumii spirituale. (e) Apoi, formele reale erau înlocuite de forme schematice, iar formele organice de forme geometrice. Artistul făcea eforturi istovitoare de a reda realitatea în chip fidel în toate amănuntele ei, dar în fapt o transforma şi introducea în ea o ordine şi un ritm diferit. Astfel, în spiritul lui Plotin, el încerca să depăşească fenomenele materiale şi să obţină o viziune şi o comuniune nu cu sculptura, ci cu divinitatea sculptată. Astfel, “nu este vorba de o viziune, ci de alt fel de a vedea: extazul” [Enneade, VI.9]. Tatarkiewicz se referă, probabil, la imaginile votive, păstrate în basilica aflată în aşezarea Dura-Europos. Concepţia lui Plotin despre frumos impune, desigur, un program reprezentativ hieratic, sever, asemănător programului din care decurg icoanele şi picturile bizantine, de mai târziu (caracterizate printr-o similară abolire a perspectivei, a umbrelor, a pluridimensionalităţii etc.). Dura-Europos e o localitate în Siria. Întemeiată de unul dintre comandanţii lui Alexandru Macedon, cetatea este distrusă, în urma unui război dintre perşi şi romani, în secolul al III-lea p. Ch. Redescoperită în secolul XX, arheologii îi cercetează ruinele începând cu deceniul al treilea. Unul dintre cercetători a fost Franz Cumont, istoric prestigios al religiilor romane. S-au păstrat la Dura-Europos ruinele unei sinagogi şi ale unui templu cu zidurile pictate. La această pictură se referă Wladyslaw Tatarkiewicz. Valeriu Gherghel N. A. Reproducem una dintre reprezentările la care face trimitere Wladyslaw Tatarkiewicz. Mai mult aici