Din enciclopedii de Valeriu Gherghel

Am ales câteva locuri mai interesante din enciclopediile de la sfârșitul Antichității (Pliniu, Cicero, Seneca). Iată oferta pentru această seară și pentru această dimineață... Citiți, rogu-vă, mai departe. Seneca zice că un crocodil este curajos cu cei lași și laș cu cei puternici. Dar oamenii sunt altfel oare? Platon a avut un vis în care un roi de albine (albinele lui Pliniu?) i se așeză pe frunte. Visul a fost interpretat ca o prefigurare a limbii sale dulci, a frumuseții literare a dialogurilor... Ca să vezi! Teoriile lui Pliniu seamănă cu acelea ale lui Seneca. Și Seneca vorbește de broboanele de sudoare ale pamântului, și el vorbește de transpirația naturii (care e văzută ca un mare animal). De fapt toți enciclopediștii de la sfârșitul Antichității și din Evul Mediu seamănă intre ei. Notează cele mai curioase ipoteze, fără să clipească, nu verifică nimic, sunt creduli, gândesc totul animist (și după modelul trupului uman). Interesant este și gândul că mierea se naște prin oculta influență a constelațiilor. Și poate e chiar așa. Cine știe? În Cicero, cred, am dat și peste scorpion. El amintește (și numește) un om care a rezistat înțepăturii acestei fapturi veninoase. Cum a reușit vă voi spune însă abia mâine. N. A. Imaginea e dintr-o enciclopedie medievală, Tacuinum sanitatis... Valeriu Gherghel Mai mult aici