.
Pentru memoria celor 40 de mucenici, in 9 martie se fac colacei din faina de grau.
In ziua de 9 martie, cand biserica crestina serbeaza pe cei 40 de mucenici/Sfinti din Sevastia, in toate satele locuite de români se practica mai multe tipuri de obiceiuri, crestine si precrestine, intrucat sarbatoarea a suprapus momentul echinoctiului de primavara. Ea aduce in atentie riturile de purificare (Focurile), de comemorare a mortilor (Mosii de flori cu matisori si Sfintii) si de obtinere a belsugului (se scoate plugul si se arunca un ou inaintea lui, pentru sporul recoltelor). Inca din zorii acestei zile se aduna gunoaiele de prin curti, de la vite si din casa si li se da foc, în mijlocul bataturii. Cei din familie dar mai ales tinerii sar peste acest foc, in asa fel incat fumul sa le patrunda pe sub haine, ca "sa fie feriti de rele", sa se bucure de sanatate si sa poata vedea "flacarile comorilor". In satele din Baragan, femeile dau copiilor care joaca in jurul focului, o forma modelata cu chip de om, din aluat, numita "Uitata". Aceasta forma are cap, maini si picioare dar nu are ochi - este oarba - deoarece ea reprezinta ofranda adusa tuturor mortilor care in timpul anului au fost uitati de la pomenirile mosilor. In alte localitati din Oltenia si Transilvania în preajma acestui foc se pun mese si scaune, in credinta ca sufletele stramosilor vor veni pentru a se odihni langa foc. Din cenusa acestui foc, gospodinele pun peste straturile din gradina si in jurul arborilor din livezi, ca sa rodeasca. Tot acum sunt amenintati arbori neroditori zicandu-le "Faci fructe, ori te tai?" Protectori ai agricultorilor si ai vegetatiei, cei 40 de Mucenici (Sfintii) sunt cinstiti prin ofrande preparate din aluaturi rituale. Aproape in toate localitatile din tara se fac pentru memoria Sfintilor colacei din faina de grau. Forma acestora si numele lor sunt diferite de la o zona la alta: "Sfinti si Sfintisori" in Moldova, "Macinici si Mucenici" in Muntenia, "Bradosi" in Oltenia, "Brandusei" in Banat. Micile forme din aluat au adesea chip de om cu cap, ochi, nas, gura, maini si picioare; alteori, Sfintii sunt modelati ca porumbel sau ca o albina. Dincolo de aceste forme arhaice care aduc in atentie simbolismul crestin, colacii de Macinici se mai fac in forma cifrei 8, rotunzi, ca niste covrigi subtiri sau/se incolacesc ca o spirala (stravechiul motiv al sarpelui). In ceea ce priveste modul de preparare, trebuie sa spunem ca in majoritateal localitatilor - sate si orase - Sfintii se framanta din aluat dospit, se coc la cuptor si apoi se ung cu miere si se presara cu nuca. In Muntenia, Mucenicii se framanta din aluat nedospit, se modeleaza in aceleasi forme dar se fierb in apa. Cand sunt fierti zeama lor se indulceste cu zahar (miere) si se adauga nuca pisata. Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca sa se faca cel putin 40-44 de Sfinti (Macinici) - asemeni celor 40 de martiri din Sevastia - si sa se dea de pomana, la copii si la sarmani, in credinta ca asfel va "rodi graul" si oamenilor "le va merge bine in acel an". Pentru rodul livezilor si sporul casei, se ung usile cosarelor si pomii din gradina cu zeama de la Macinicii fierti. Tot cu rosturi simbolice exista credinta ca in aceasta zi - 9 Martie, la Macinici - este bine ca sa se dea de pomana si sa se bea 40-44 de pahare de vin sau tuica, ca "sa fii sanatos si sa nu se lipeasca bolile". In calendarul popular, la aceasta data incep zilele "mosilor", care sint 9, asa cum sint si cele ale "babelor". In aceasta zi, copiii lovesc pamintul cu ciocane de lemn, pentru a alunga frigul si a trezi pamintul care urmeaza sa scoata la iveala coltul ierbii. Ei striga: "Iesi vara, du-te iarna!".
In ziua de 9 martie, cand biserica crestina serbeaza pe cei 40 de mucenici/Sfinti din Sevastia, in toate satele locuite de români se practica mai multe tipuri de obiceiuri, crestine si precrestine, intrucat sarbatoarea a suprapus momentul echinoctiului de primavara. Ea aduce in atentie riturile de purificare (Focurile), de comemorare a mortilor (Mosii de flori cu matisori si Sfintii) si de obtinere a belsugului (se scoate plugul si se arunca un ou inaintea lui, pentru sporul recoltelor). Inca din zorii acestei zile se aduna gunoaiele de prin curti, de la vite si din casa si li se da foc, în mijlocul bataturii. Cei din familie dar mai ales tinerii sar peste acest foc, in asa fel incat fumul sa le patrunda pe sub haine, ca "sa fie feriti de rele", sa se bucure de sanatate si sa poata vedea "flacarile comorilor". In satele din Baragan, femeile dau copiilor care joaca in jurul focului, o forma modelata cu chip de om, din aluat, numita "Uitata". Aceasta forma are cap, maini si picioare dar nu are ochi - este oarba - deoarece ea reprezinta ofranda adusa tuturor mortilor care in timpul anului au fost uitati de la pomenirile mosilor. In alte localitati din Oltenia si Transilvania în preajma acestui foc se pun mese si scaune, in credinta ca sufletele stramosilor vor veni pentru a se odihni langa foc. Din cenusa acestui foc, gospodinele pun peste straturile din gradina si in jurul arborilor din livezi, ca sa rodeasca. Tot acum sunt amenintati arbori neroditori zicandu-le "Faci fructe, ori te tai?" Protectori ai agricultorilor si ai vegetatiei, cei 40 de Mucenici (Sfintii) sunt cinstiti prin ofrande preparate din aluaturi rituale. Aproape in toate localitatile din tara se fac pentru memoria Sfintilor colacei din faina de grau. Forma acestora si numele lor sunt diferite de la o zona la alta: "Sfinti si Sfintisori" in Moldova, "Macinici si Mucenici" in Muntenia, "Bradosi" in Oltenia, "Brandusei" in Banat. Micile forme din aluat au adesea chip de om cu cap, ochi, nas, gura, maini si picioare; alteori, Sfintii sunt modelati ca porumbel sau ca o albina. Dincolo de aceste forme arhaice care aduc in atentie simbolismul crestin, colacii de Macinici se mai fac in forma cifrei 8, rotunzi, ca niste covrigi subtiri sau/se incolacesc ca o spirala (stravechiul motiv al sarpelui). In ceea ce priveste modul de preparare, trebuie sa spunem ca in majoritateal localitatilor - sate si orase - Sfintii se framanta din aluat dospit, se coc la cuptor si apoi se ung cu miere si se presara cu nuca. In Muntenia, Mucenicii se framanta din aluat nedospit, se modeleaza in aceleasi forme dar se fierb in apa. Cand sunt fierti zeama lor se indulceste cu zahar (miere) si se adauga nuca pisata. Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca sa se faca cel putin 40-44 de Sfinti (Macinici) - asemeni celor 40 de martiri din Sevastia - si sa se dea de pomana, la copii si la sarmani, in credinta ca asfel va "rodi graul" si oamenilor "le va merge bine in acel an". Pentru rodul livezilor si sporul casei, se ung usile cosarelor si pomii din gradina cu zeama de la Macinicii fierti. Tot cu rosturi simbolice exista credinta ca in aceasta zi - 9 Martie, la Macinici - este bine ca sa se dea de pomana si sa se bea 40-44 de pahare de vin sau tuica, ca "sa fii sanatos si sa nu se lipeasca bolile". In calendarul popular, la aceasta data incep zilele "mosilor", care sint 9, asa cum sint si cele ale "babelor". In aceasta zi, copiii lovesc pamintul cu ciocane de lemn, pentru a alunga frigul si a trezi pamintul care urmeaza sa scoata la iveala coltul ierbii. Ei striga: "Iesi vara, du-te iarna!".
Sursa:rovancouver.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu