ANGHEL SALIGNY (1854-1925)

Cine nu a trecut pe impresionantul Pod peste Dunare de la Cernavoda, inaugurat în ziua de 14 Septembrie 1895 (111 ani în Septembrie 2006), pod cu deschidere spre Marea Neagra, care îi poarta numele? Sunt convinsa ca multi stiu, dar nu tot atâtia cunosc - cine a fost inginerul constructor Anghel Saligny.

Am cunoscut în vara anului 1937, într-o familie de medici din comuna Stâlpeni (jud.Arges) unde ma aflam cu parintii, pe sotia ing.A.Saligny, care avea atunci vârsta de 80 ani. Cu ochii de copil, desigur m-a impresionat aceasta Doamna, cu vocea calda de bunica, prestanta si rochia neagra, lunga pâna la pamânt, pe care înca o purta cu toate ca se scursesera 12 ani de la decesul sotului, în contrast vizibil cu parul alb, podoaba capilara care-i marca frumusetea ovalului fetii. Aveam 11 ani, iar acum, eu purtând vârsta acelei Doamne, pe care o am si în imagini, am considerat ca nu ar trebui dati uitarii adevaratii OAMENI ai României, care au lasat Post mortem, adevarate /comori/, din fericire unele înca existente, în acelasi timp considerând ca ar fi necesar sa se stie câte ceva despre viata lor.

Foto: Un meniu (foarte rar) care i-a fost oferit lui Saligny in 1911, cu ocazia implinirii a 35 de ani de serviciu.

( din partea lui George Roca, Australia)

Opera inginerească

Anghel Saligny (n. 19 aprilie 1854, Şerbăneşti, judeţul Galaţi - d. 17 iunie 1925, Bucureşti), este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti. Dintre numeroasele sale realizări, amintim:

• primele poduri combinate - şosea şi cale ferată din ţara noastră (1881 -1882), liniile ferate Adjud-Târgu-Ocna

• podul peste Siret, la Cosmeşti, de 430 m lungime 188 

• silozurile de la Brăila (188 şi Galaţi (1889), folosind, pentru prima oară în lume, betonul armat

• soluţionează problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fară culee, pe linia ferată Filiaşi -Târgu Jiu (1886)

• lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 şi construcţia între 1890 -1895 a podului peste Dunăre de la Cernavoda, cel mai lung din Europa, la acea dată.Podul de la Cernavoda detine cateva performante pentru vremea inaugurarii sale: era cel mai lung din Europa, avea cea mai mare deschidere din Europa Continentala (190 m) si faptul ca pentru construirea lui, Saligny a folosit in premiera otelul moale, ceea ce i-a dat durabilitatea, dovedita de anii lungi de folosire ulterioara a podurilor si tot in premiera folosirea sistemului nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului. Deci proiectul aducea două mari inovaţii în construcţia de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului şi folosirea oţelului moale în locul fierului pudlat. Având lungimea totală de 4080 m şi deschiderea maximă de 190 m, complexul de poduri din zona Feteşti - Cernavodă de pe magistrala feroviară Bucureşti - Constanţa (podul peste braţul Borcea de 970 m, viaductul Ezer de 1460 m şi podul peste Dunărea Veche la Cernavodă de 1.650 m lungime), construite sub directa coordonare a inginerului Anghel Saligny, a reprezentat pentru acea dată şi unul dintre cele mai mari obiective cu lucrări de artă din Europa. 

• lucrările de amenajare ale portului Constanţa, între anii 1889 şi 1909, introducând pentru prima oară în România piloţii şi radierele din beton armat în construcţiile portuare şi proiectând silozurile de cereale şi staţia de petrol

• linia de cale ferată Târgu Jiu - Filiaşi, tunelul de cale ferată din Valea Mostiştei, portul Ramadan (Giurgiu) etc.

Pedagog, ministru, academician

A fost membru fondator al Societăţii Politehnice din Bucureşti şi preşedinte al acesteia în perioadele 1895 - 1897 şi 1910 - 1911, profesor la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, ministru al Lucrărilor Publice, membru corespondent (din anul 1892), membru titular (din anul 1897) şi preşedintele Academiei Române (1907 -1910).