Corona, simbolizează divinitate, soare, frumusete, viata, demnitate, glorie, onoare, reputatie, victorie, mândrie, monarhie, imperiu, protecţie, avere, dominare, putere, tărie, conducere. Ea este un însemn principal al puterii supreme. Coroana regală este cel mai important simbol al regalităţii.
Regina Maria a Romaniei
”Coroana regelui nostru Carol si-a tuturor regilor, pe care ni-i randui Dumnezeu de acum inainte in scaunul domniei romanesti, este facuta din otel de tunuri de-ale turcilor din Plevna …
… “Cel dintai domn al romanilor uniti, vrednicul de amintire vecinica, Alexandru Ioan Cuza, nu era intru toate pe voie stapanilor, care ne tinura parte impotriva turcilor si ne-au ajutat sa ne unim. Ele cereau sa ne alegem un print dintr-un neam de domnitori straini. Atunci am ales pe printul Carol”.
Domnia statornica ne-a adus o oaste statornica; si astfel bizuindu-ne pe trainicia neamului, pe Domn si pe oaste, la 1877 cand s-au incurcat turcii iarasi in razboi cu rusii, neamul romanesc s-a simtit tare indeajuns sa scuture jugul robiei turcesti. Si ca sa dovedim ca sintem vrednici de libertate, am trimis ostile noastre peste Dunare, sa se masoare cu turcii.
Am biruit pe turci.
De la 1881, tara noastra e regat, iar domnitorul rege
… “De acu inainte numai ajutorul lui Dumnezeu sa se reverse asupra neamului si a tarii noastre, caci noi cei de astazi am pus o temelie neclintita domniei romanesti, ne-am zvircolit sa intarim neamul, unindu-l sub un singur cap, pornindu-l pe calea dreptatii si a luminii si prin incordarile noastre am faptuit asa de marete fapte, incat vor fi de vecinica pomenire prin carti si ca un vecinic soare vor straluci prin veacuri stranepotilor nostrii” …
Fie marturie tuturor “COROANA DE OTEL”.
… “Cel dintai domn al romanilor uniti, vrednicul de amintire vecinica, Alexandru Ioan Cuza, nu era intru toate pe voie stapanilor, care ne tinura parte impotriva turcilor si ne-au ajutat sa ne unim. Ele cereau sa ne alegem un print dintr-un neam de domnitori straini. Atunci am ales pe printul Carol”.
Domnia statornica ne-a adus o oaste statornica; si astfel bizuindu-ne pe trainicia neamului, pe Domn si pe oaste, la 1877 cand s-au incurcat turcii iarasi in razboi cu rusii, neamul romanesc s-a simtit tare indeajuns sa scuture jugul robiei turcesti. Si ca sa dovedim ca sintem vrednici de libertate, am trimis ostile noastre peste Dunare, sa se masoare cu turcii.
Am biruit pe turci.
De la 1881, tara noastra e regat, iar domnitorul rege
… “De acu inainte numai ajutorul lui Dumnezeu sa se reverse asupra neamului si a tarii noastre, caci noi cei de astazi am pus o temelie neclintita domniei romanesti, ne-am zvircolit sa intarim neamul, unindu-l sub un singur cap, pornindu-l pe calea dreptatii si a luminii si prin incordarile noastre am faptuit asa de marete fapte, incat vor fi de vecinica pomenire prin carti si ca un vecinic soare vor straluci prin veacuri stranepotilor nostrii” …
Fie marturie tuturor “COROANA DE OTEL”.
Coroana Reginei Elisebeta este din aur. Forma acesteia este inspirată din iconografia bisericească ortodoxă română, fiind foarte asemănătoare cu coroanele purtate de soţiile domnitorilor români, munteni şi moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt continuitatea istorică.
Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oţel, ornamentat cu pietre alungite, rombice şi perle şlefuite din acelaşi material. În partea superioară a cercului au fost aplicate 8 ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin 8 figuri mai mici având în partea superioară perle. De vârfurile fleuroanelor au fost ataşate 8 tije arcuite înguste, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care a fost implantată crucea „Trecerii Dunării”. Toate elementele coroanei sunt din oţel; partea interioară (căptuşeala) este confecţionată din catifea purpurie.
Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oţel, ornamentat cu pietre alungite, rombice şi perle şlefuite din acelaşi material. În partea superioară a cercului au fost aplicate 8 ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin 8 figuri mai mici având în partea superioară perle. De vârfurile fleuroanelor au fost ataşate 8 tije arcuite înguste, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care a fost implantată crucea „Trecerii Dunării”. Toate elementele coroanei sunt din oţel; partea interioară (căptuşeala) este confecţionată din catifea purpurie.
Coroana Sfântă a Sf. Ştefan (István).
Aur, safire, pietre pretioase, perle, cloisonne. Muzeul Naţional. Budapesta
Ştefan I al Ungariei a fost primul rege creştin al Ungariei.
Conform tradiţiei, Papa Silvestru al II-lea i-a trimis o coroană de aur cu nestemate (realizată în stil bizantin, cu icoanele lui Iisus Pantocrator, arhanghelii Mihail şi Gavriil şi sfinţii Gheorghe, Dumitru, Cosma şi Damian), iar în ianuarie 1001 o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoştea oficial ca rege creştin al Ungariei. „Sfânta coroană” este şi astăzi simbolul naţiunii ungare. Ştefan I a fost canonizat în 1038 de Papa Grigore al VII-lea ca sfânt al Bisericii Catolice, iar în 2000 a fost canonizat şi de Biserica Ortodoxă, devenind astfel primul sfânt comun al celor două biserici după Marea Schismă.
Constantin al IX-lea Monomahul.
Aur, email. Muzeul Naţional. Budapesta.
Coroana de raclă decor de Sf. Elisabeta Turingia.
Aur, pietre preţioase, filigran. State Historical Museum. Stockholm
Elisabeta de Ungaria, Turingia Elizabeth (1207 - 1231, Marburg) - Prinţesa din dinastia maghiară Arpad, fiica regelui maghiar András II.
Elisabeta de Ungaria, Turingia Elizabeth (1207 - 1231, Marburg) - Prinţesa din dinastia maghiară Arpad, fiica regelui maghiar András II.
Logodnică la vârsta de patru ani, soţie la 14 ani, mamă la 15 ani şi văduvă la 20 de ani, Elisabeta, principesă a Ungariei şi ducesă de Turingia, şi-a sfârşit viaţa pământească la vârsta de numai 24 de ani, în ziua de 17 noiembrie 1231. După patru ani, papa Grigore al IX-lea a ridicat-o la cinstea sfintelor altare. Privită astfel în fugă, viaţa ei pare o legendă, dar dacă intrăm în amănuntele reale, vom descoperi o minunată operă a harului divin şi a bunei-voinţe omeneşti.
Corona St Louis
Argint, pietre pretioase, aurire. Luvru. Paris. Franţa.
A fost transferat la Saint Louis Liege
St Louis IX (1214 - 1270) - rege al Franţei din 1226.
St Louis IX (1214 - 1270) - rege al Franţei din 1226.
Coroana Sfântă a lui Isus Hristos a fost cumparata de Ludovic al IX de la Baldwin al II de la Constantinopol . Este conservată astăzi într-o raclă secolul 19, în Catedrala Notre Dame de Paris .
Coroana Sf. Wenceslas - coroana regala din Cehia (Boemia).
Coroana este forjat in aur extrem de curat, 21 - 22 carate (88 - 92%), decorata cu pietre preţioase şi perle. Acesta conţine un total de 19 safire, 44 spinels, un rubin, 30 smaralde şi 20 de perle.
Acesta a fost făcută prin ordin al împăratului Charles IV.
Coroana Sfântului Wenceslas este parte din bijuteriile coroanei cehe (numit şi comoara Cehă)
Coroana Sfântului Wenceslas este parte din bijuteriile coroanei cehe (numit şi comoara Cehă)
Au facuto în 1347 pentru încoronarea lui Charles IV, al doilea rege al Boemiei din Casa de Luxemburg, şi Împărat Roman , şi dedicata imediat lui Sf.Wenceslas.Coroana a ramas pentru încoronarea regilor viitori, succesorii săi la tron din Cehia. La ordinele lui Charles IV coroana a fost permanent depusa în Catedrala Sf. Vitus din Castelul Praga). Acesta a fost folosit ultima oara pentru încoronare a regelui ceh Ferdinand V în 1836.
Coroana de nunta Blanche. 1370 - 1380. Aur, perle, safire, rubine, diamante, filigran, inlay. Trezoreriei. Munchen
Coroana Imperiale austriaca .Vermeyen, Ian. 1602.
Aur, diamante, rubine, perle, safir. Kunsthistorisches Museum. Viena
Coroana lui Rudolf II a fost făcută în 1602 la Praga, de Jean Vermeyenom, unul dintre bijutierii cei mai proeminenti ai timpului. Coroana este formată din trei părţi: coroana, cu arc mare, şi mitră.
Coroana lui Rudolf II a fost făcută în 1602 la Praga, de Jean Vermeyenom, unul dintre bijutierii cei mai proeminenti ai timpului. Coroana este formată din trei părţi: coroana, cu arc mare, şi mitră.
Coroana votiv de Madonna della Fontenuova de Monsumamno lângă Pistoia. Fragment. Tsarles, Leonard. La începutul secolului 17.
De aur, pictat şi email transparente, pietre preţioase. Biserica Santa Maria della Fontenuova. Ţările de Jos. Acesta a fost efectuata la bijuteriile Anvers pentru Marele Duce Ferdinando I de Medici.
![]()
Coroana lui Edward St. Weiner, Robert. 1661.
Aur, pietre semi-pretioase. Londra. Marea Britanie
Rar utilizata în 18 - 19 secole. Din 1911, încă o dată a jucat un rol central în ceremonia de încoronare. După cum s-a sugerat, sa fie folosita la fabricatia de aur de la coroana Sfântului Edward Duhovnicul, monarhul englez, care a domnit în secolul XI.
Rar utilizata în 18 - 19 secole. Din 1911, încă o dată a jucat un rol central în ceremonia de încoronare. După cum s-a sugerat, sa fie folosita la fabricatia de aur de la coroana Sfântului Edward Duhovnicul, monarhul englez, care a domnit în secolul XI.
Coroana Maria din Modena 1685.
Roci de cristal, perle artificiale. Londra. Marea Britanie
Mary din Modena (născut Maria din Modena, 1658 - 18) - Regina a Angliei şi Scoţiei. Fiica ducelui Alfonso al IV din Modena, stră-nepoata lui Mazarin. În 1672 s-a căsătorit cu ducele de York, mai târziu cu regele James II.
Mary din Modena (născut Maria din Modena, 1658 - 18) - Regina a Angliei şi Scoţiei. Fiica ducelui Alfonso al IV din Modena, stră-nepoata lui Mazarin. În 1672 s-a căsătorit cu ducele de York, mai târziu cu regele James II.
Coroana lui Ludovic al XV-lea. 1722.
Aur, diamante, pietre preţioase. Luvru. Paris.
A fost folosita la încoronarea lui Ludovic al XV-lea în 1722 Catedrala din Reims, si s-au încoronat regii Franţei până în 1789
A fost decorat cu faimosul diamant Regent.
Coroana Reginei bavareze Bienne, Guillaume; Merck, Gottfried. 1806 - 1807.
Aur, diamante, perle. Oficiul de Stat Bavarian de cetăţi şi castele, resedinta regala. Munchen. Germania
![]()
Moştenitor al împărătesei Eugenie - Le Monnier, Gabriel. 1855. Aur, diamante, smaralde. Luvru. Paris
Creat la bijuteria curtii.
Pentru încoronare a împărătesei Eugenie în 1855.
![]()
Diademă. Fragment. Mijlocul secolului al 19-lea. Perle. Private Collection. Franţa. O parte din setul cu perle a împărătesei Eugenie.
![]()
Coroana de diamante mici ale Reginei Victoria. 1870.
Aur, 1300 diamante. Inaltime 10 cm Londra. Britanie.
După moartea soţulului ei, Printul Albert, regina de multe ori a pus această coroană peste vălul de văduvă.
![]()
Pearl diadema Tereza, regină a Bavariei. Rilender, Caspar. Aproximativ 1825.
Aur, diamante, perle Inaltime 6,5 cm, latime 13 cm. Trezoreriei. Munchen. Germania.
![]()
Coroana Imperiului Britanic. Coroana Imperiului Britanic în forma sa, ca o coroană de Edward St.
2868 de diamante, 273 perle, 17 safire, 11 smaralde si 5 rubine.
![]()
Coroana imperială din India. 1911.
Smaralde, rubine, safire si diamante. Londra
Acesta a fost făcuta pentru vizite de George al V-India, ca, prin lege,coroana britanica nu a putut părăsi Marea Britanie. La decorarea coroana au fost folosite o mulţime de pietre preţioase şi diamante în jurul a 6200 buc.
![]()
Coroanele Reginei Elisabeta a II şi Regina Mamă. 1937.
Diamante Platină, Diamant Koh-I-Nur "
Greutate aproximativ 500 de grame. Londra.
![]()
Coroana aur Regina Mama
Coroana Regina Mamă poate fi purtata ca o tiara.
![]()
Lucru foarte ingenios, şi heruvimi, şi porumbei albi şi unele alte păsări fantastice sau îngerii se poate aştepta ca a fi o coroana de mireasă, dar probabil aceasta este coroana de rege al Christian IV a Danemarcei (1596 g).
Aur, diamante, perle. Oficiul de Stat Bavarian de cetăţi şi castele, resedinta regala. Munchen. Germania
Moştenitor al împărătesei Eugenie - Le Monnier, Gabriel. 1855. Aur, diamante, smaralde. Luvru. Paris
Creat la bijuteria curtii.
Pentru încoronare a împărătesei Eugenie în 1855.
Diademă. Fragment. Mijlocul secolului al 19-lea. Perle. Private Collection. Franţa. O parte din setul cu perle a împărătesei Eugenie.
Coroana de diamante mici ale Reginei Victoria. 1870.
Aur, 1300 diamante. Inaltime 10 cm Londra. Britanie.
După moartea soţulului ei, Printul Albert, regina de multe ori a pus această coroană peste vălul de văduvă.
Pearl diadema Tereza, regină a Bavariei. Rilender, Caspar. Aproximativ 1825.
Aur, diamante, perle Inaltime 6,5 cm, latime 13 cm. Trezoreriei. Munchen. Germania.
Coroana Imperiului Britanic. Coroana Imperiului Britanic în forma sa, ca o coroană de Edward St.
2868 de diamante, 273 perle, 17 safire, 11 smaralde si 5 rubine.
Coroana imperială din India. 1911.
Smaralde, rubine, safire si diamante. Londra
Acesta a fost făcuta pentru vizite de George al V-India, ca, prin lege,coroana britanica nu a putut părăsi Marea Britanie. La decorarea coroana au fost folosite o mulţime de pietre preţioase şi diamante în jurul a 6200 buc.
Coroanele Reginei Elisabeta a II şi Regina Mamă. 1937.
Diamante Platină, Diamant Koh-I-Nur "
Greutate aproximativ 500 de grame. Londra.
Coroana aur Regina Mama
Coroana Regina Mamă poate fi purtata ca o tiara.
Lucru foarte ingenios, şi heruvimi, şi porumbei albi şi unele alte păsări fantastice sau îngerii se poate aştepta ca a fi o coroana de mireasă, dar probabil aceasta este coroana de rege al Christian IV a Danemarcei (1596 g).
