Aş aminti,mai întîi,interlocutorilor mei că termenul „forum“,dincolo de istoria lui „electronică“,are o ereditate nobilă,grecească şi latină.
Forumul roman,ca şi agora grecească,erau locuri publice axiale în viaţa cetăţii.
Forumul era,deopotrivă,spaţiu al autorităţii,al instituţiilor politice,şi loc al adunărilor populare,al dezbaterilor comunitare sau al comerţului.
Pe scurt,forumul era un loc al schimbului: de idei,de mărfuri,de opinii........
Forumul nu e un ring de box,în care intri pus pe mutilarea adversarului.
El nu e,de fapt,un loc al adversităţii,chiar dacă e unul al dezbaterii,al părerilor contradictorii.
Ceea ce urmăreşte forumistul nu e să brutalizeze,ci să convingă.
Nu să spargă nasurile,ci să reorienteze minţile.
Asta se face cu argumente,cu vervă (eventual ironică),nu însă cu injurii şi ghionturi....
Forumiştii ar trebui,poate,pornind de la schiţa de mai sus,să-şi pună,măcar din cînd în cînd, problema unei minime etici a forumului.
Forumul nu e o anexă a dormitorului sau a closetului de-acasă.
E o ieşire în lume,cu tot ceea ce o asemenea ieşire presupune,de la veşmînt la discurs.
E un centru social,nu o berărie de cartier.......
mulţi nu fac decît să se afle în treabă,cerşind un pic de atenţie,un pic de prestigiu,o ţîră de recunoaştere publică...................
(Apărut în Adevărul,16 martie 2010.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu