Spiridon Georgescu (n. 28 decembrie 1887, Bucuresti - d. 1974) a fost un sculptor român.
Părinţii săi, Gheorghe şi Elena, erau originari din Comuna Poseşti, Prahova. La vârsta de 7 ani, Spiridon a rămas orfan de tată.
După ce a absolvit patru clase primare la Şcoala Golescu din Bucureşti, mama sa l-a înscris la „Şcoala Superioară de Arte şi Meserii“, deoarece fostul său director de şcoală susţinea că „avea un talent deosebit la desen“. Cursurile au durat 6 ani, timp în care a avut ca profesori de desen pe sculptorul Ştefan Ionescu-Valbudea şi pe Arcangelo Figini.
În 1906 a absolvit şcoala, la vârsta de 19 ani, şi, la sfatul profesorilor săi, în iunie 1907 a plecat în Italia pentru perfecţionare. După numai 6 luni, rămas fără bani, s-a întors acasă, unde a început să lucreze întâi sculptură în lemn şi apoi modelaj în gips.
La 1 august 1911 a plecat din nou în Italia, unde s-a înscris la Acdemia de Belle-Arte din Carrara Aici, timp de un an - in anul şcolar 1911-1912 - la clasa profesorului sculptor Augusto Polina a învăţat modelajul, desenul ca bază a sculpturii, atât în cadrul Academiei, cât şi în atelierul profesorului. După absolvirea primului an, s-a înscris la Institutul Superior de Belle-Arte din Roma, unde timp de 2 ani a studiat în atelierul profesorului sculptor Cesaro Aureli, unde s-a perfecţionat în special în arta modelajului. A promovat în iunie 1914, cu rezultate deosebite, şi a revenit la Bucureşti. Intenţia de a se întoarce în Italia i-a fost zădărnicită de izbucnirea Primului Război Mondial.
În vara anului 1915, arhitectul Nicolae Nenciulescu, care realiza atunci Teatrul de vară - cinema Alhambra - i-a încredinţat lui Spiridon Georgescu executarea celor două cariatide din dreapta şi din stânga scenei. Deşi au fost modelate din gips, la peste 80 de ani de la realizare, cariatidele executate ireproşabil de Spiridon Georgescu încadrează şi în prezent scena fostului teatru Alhambra.
În vara anului 1916 a fost încorporat, rămânând în armată până în 1918, perioadă în care a făcut schiţe cu scene din război. Pe baza lor, a realizat peste 25 de lucrări în gips patinat, pe care le-a prezentat în cadrul unei expoziţii personale deschise la 1 aprilie 1919 la Ateneul din Bucureşti. Majoritatea lucrărilor aveau subiecte de război, ca de exemplu „Gornistul“, „În timpul armistiţiului“, „Lupta corp la corp“, „Avântul“, alegoria „Războiul“, „Capturarea unui tun inamic“, „Ştafete“, „Spre tranşee“, „Cruce roşie“, „Pe câmpul de luptă“, „Reflecţii după luptă“.
A participat la Expoziţia Naţională a Armatei, din august 1919, cu lucrările „Avântul“ şi grupul „Capturarea unui tun“. În primăvara anului 1921, la invitaţia lui Carol Storck, care era preşedintele 'Societăţii „Cercul Artistic“ din Bucureşti, sculptorul Spiridon Georgescu a expus lucrările cu caracter social „Parfumul“, „Internaţionala“ şi „În repaus“. Impresionat de lucrări, Comandantul Regimentului 21 Infanterie Bucureşti - care vizitase expoziţia - i-a propus comandarea unei lucrări monumentale în memoria eroilor din acest regiment. Sculptorul a prezentat macheta acestui monument la 2 iulie 1922. Dar pentru turnarea ei mai întâi în gips şi apoi în bronz, era necesar avizul Ministerului Artelor. În acest scop, trei zile mai târziu, din partea acestui minister s-a prezent sculptorul Dimitrie Paciurea, care a elogiat modul în care a fost realizat monumentul. Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie, reprezentând un ostaş având într-o mână steagul desfăşurat, iar în cealaltă arma cu baioneta în sus, a fost inaugurat cu mult fast în ziua de 9 ianuarie 1923. (În clădirea regimentului se află acum Muzeul Militar Naţional).
Macheta soldatului ce înfăţişază “Avântul” a fost refolosită pentru „Monumentul Infanteristului“, statuie realizată de sculptor în 1930 şi amplasată în scuarul de lângă Podul Cotroceni. Statuia reprezintă un soldat în poziţie de luptă, ţinând cu ambele mâini puşca şi pregătindu-se să lovească cu patul ei. Pe soclul din piatră este fixată o placă de bronz cu o sabie pe ea, iar pe sabie un vultur cu ciocul deschis şi aripile întinse, gata să se repeadă înainte. Pe placa soclului era gravată inscripţia: „Eroilor căzuţi în luptele de la Mărăşeşti 1916-1918", dar în prezent se mai văd doar două găuri în piatră, unde se aflau şuruburile de fixare. "Înteprinzători privaţi" au valorificat bronzul la vreun centru de reciclare a metalelor.
Monumentul a fost închinat jertfei eroilor din Regimentul 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru al Iugoslaviei“ care s-au acoperit de glorie în Primul Război Mondial în luptele de la Bazargic, Amzacea, Letca Nouă şi Mărăşeşti. Monumentul a fost construit la iniţiativa generalului Gabriel Marinescu, pe timpul cât s-a aflat la comanda acestui regiment, din solda sa şi a militarilor din subordine.
Monumentul Infanteristului a fost dezvelit cu fast în prezenţa regelui Carol al II-lea al României în 22 mai 1931.
În aceeaşi perioadă, sculptorul a mai realizat monumente dedicate cinstirii memoriei eroilor din primul război mondial în localităţile: Dorohoi, Găiceana, Alexandria etc., precum şi alte lucrări în Lugoj, Govora, Fundulea, Tămădău, Lehliu, Valea Voievozilor, Botoşani, Făgăraş, dar şi lucrări statuare şi busturi funerare în cimitire din Bucureşti etc.
În lunile iunie-iulie 1963, în Parcul Herăstrău a fost organizată o expoziţie retrospectivă, cu peste 100 de lucrări ale artistului.
Între cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără:
Monumentul Unirii din Cernăuţi, care a fost dezvelit în ziua de 11 noiembrie 1924, a fost opera comună a mai multor artişti, proiectul fiind conceput de sculptorul Teodor Burcă. Elementul central al monumentului reprezenta chipul în bronz al unui soldat român având în faţă o fată în genunchi - Bucovina recunoscătoare. Sculptorul Spiridon Georgescu a lucrat pentru acest monument un zimbru de bronz, care strivea cu copita vulturul bicefal austriac. Monumentul gândit să transmită generaţiilor viitoare simbolul împlinirii aspiraţiilor naţionale nu a rezistat în faţa tancurilor sovietice ce au cotropit nordul Bucovinei în iunie 1940. Un an mai târziu, la 23 august 1941, administraţia românească revenită la Cernăuţi a reamplasat pe vechiul soclu alegoria Unirii, singurul element care a fost găsit din întreg complexul monumental. După reocuparea ţinutului de către Armata Roşie în martie 1944, monumentul a fost din nou demolat. Din monument s-a mai păstrat doar zimbrul Moldovei, care striveşte vulturul austriac.
Ostaşul român în atac", din Dorohoi. Statuia a fost dezvelită la 6 iunie 1929 în piaţa din faţa primăriei. Monumentul a fost ridicat din iniţiativa colonelului Demir Sion, comandantul garnizoanei Dorohoi, pentru eternizarea memoriei eroilor din Primul Război Mondial. La ceremonia de dezvelire a statuii, a participat şi o delegaţie din Basarabia, condusă de Calinic Istrati
Monumentul Eroilor din Arma Geniului (zisă şi Statuia geniului „Leul” sau, simplu "Leul"), inaugurată la 29 iunie 1929, este cea mai reprezentativă lucrare a sculptorului Spiridon Georgescu
Bustul generalului Ioan Dragalina, Municipiul Lugoj, dezvelit în 1932, în piaţa „Ioan Dragalina“, din iniţiativa generalului Apostolescu. Pe feţele soclului sunt montate două basoreliefuri de bronz: 1) Ioan Dragalina rănit continuând să dea ordine; 2) Scenă din timpul unui atac. În 1936 se revine prin societatea Cultul Eroilor pentru plasarea monumentului realizat de Spiridon Georgescu şi arhitectul E I. Procop pe locul unde fusese monumentul împăratului Francisc Iosif I, din 1907 şi îndepărtat la 1919.. Bustul de bronz este inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Timiş cu codul TM-III-m-B-06322.
Monumentul Eroilor Neamului din războiul pentru întregire 1916-1918 din Tudora, judeţul Botoşani, ridicat prin preocuparea cooperativei forestiere "Stejarul" în 1933. Statuia în bronz, înaltă de 2 m, care reda un ostaş lovind inamicul cu patul puştii, era montată pe un piedestal de 4 m. În timpul celui de -al Doilea Război Mondial, "aliaţii" germani, cantonaţi în localitate, au procedat la îndepărtarea componentelor care redau luptele duse de ostaşii români împotriva inamicului. Raportul Prefecturii jud. Botoşani către M.A.I., Direcţia Administraţiei de Stat cu nr. 30016, din 27 noiembrie 1941 menţiona că în comuna Tudora erau 4 plăci (120 kg. bronz) scoase de armata germană de pe monumentul Eroilor, ne mai fiind de actualitate, întrucât reprezentau soldaţi români în luptă cu cei germani în primul război mondial. Se solicitau îndrumări pentru ca respectivul bronz să parvină armatei române.
Monumentul eroilor din războiul pentru întregirea neamului, din Alexandria. A fost ridicat în 1934. După restaurare, a fost reamplasat în faţa Palatului Administrativ.
Bustul Doamnei Stanca, din Făgăraş, ridicat în anul 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, prin «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraş. Pe soclul monumentului este scris: Aici a suferit toate umilinţele şi ameninţările, pentru că a cerut dreptate neamului său, chinuită şi apoi veşnic nemângâiata soţie a lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca.
Bustul lui Marx.
Mausoleul eroilor români, ruşi şi germani de la Mărăşti, judeţul Vrancea Este situat în satul Mărăşti, comuna Răcoasa. Mausoleul a fost ridicat pe locul unde s-a dat bătălia din 9-17 iulie 1917 şi face parte, alături de alte obiective istorice, din Câmpul istoric de la Mărăşti (satul Mărăşti a fost distrus în întregime în timpul luptelor şi refăcut după război). Mausoleul este înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziţia VN-IV-m-A-06632. Accesul în parc se face prin două porţi simetrice, pe stâlpii cărora străjuiesc doi vulturi uriaşi cu aripile întinse, opera sculptorului Spiridon Georgescu.

Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie, 1923

Monumentul Infanteristului, 1930

Statuia geniului „Leul” este un monument din Bucureşti, sector 5, situat la intersecţia bulevardelor Iuliu Maniu şi Geniului. Numele statuii a dat numele pieţei din apropierea acesteia, Piaţa Leu, precum şi numele campusului studenţesc din zonă, Campusul Studenţesc Leu. Monumentul a fost sculptat în 1926, fiind opera sculptorului Spiridon Georgescu.

Statuia Doamnei Stanca
A fost dezvelita in 1938, fiind construita de catre Spiridon Georgescu la initiativa lui Nicolae Iorga. Statuia o reprezinta pe sotia voivodului roman, primul artizan al unirii tuturor celor trei principate. Ea a fost stapana acestui tinut in perioada 1599-1601, primind castelul de la sotul sau marele voivod Mihai Viteazul, dupa ce acesta a devenetis si domnitor al Transilvaniei.

Grǎdina Capitol, fostul Teatru de vara Alhambra, avea intrarea pe Bd.Elisabeta si a fost construit înainte de Primul Rǎzboi dupǎ proiectul arh.Nicolae Nenciulescu şi împodobit cu sculpturile lui Spiridon Georgescu

Pudour
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu