Grigore Vieru

1935: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (d. 2009)

Grigore Vieru
Membru corespondent al Academiei Române

Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererita, fostul judeţ Hotin, România, în prezent raionul Briceni, Republica Moldova - d. 18 ianuarie 2009, Chişinău) a fost un poet moldovean. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Iartă-mă…

Iartă-mă, Doamne,
că-ţi hulesc pâinea…
Dar orice pită
e o gură fără cuvânt.
Nu te mai pot vedea
de atâta fum
în care pâini se coc!
De ce nu ne-ai dat
altceva-n loc?
De pildă, raza de soare,
pe ea să o ronţăi blând,
iar cine îşi doarme ziua,
să rămâie flămând.
Stăpâne,
mi-i gura pecetluită
c-o pâine.

Basarabie cu jale

În mine a lovit străinul
De Paşti sau Denii.
Dar încolţitu-m-au bezmetici
Şi moldovenii.
Că nu suntem români străinul
Pe-a lui o ţine.
Şi-ai mei mai tare-l cred pe dînsul
Decît pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
„Încîlcită-ţi este viaţa”,
Basarabie!
„Ca grîul ce-l bate gheaţa”,
Basarabie!
În mine-au dat şi moldovenii
Necreştineşte.
Ci-s fericit că-n ei românul
Tot mai trăieşte.
Ei spun că nu-s români, ci lacrimi
În piept frămîntă
Cînd un Fărcaş sau Vicoveanca
Sau Gheorghe cîntă.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
„Încîlcită-ţi este viaţa”,
Basarabie,
„Ca grîul ce-l bate gheaţa”,
Basarabie!

Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează şcoala medie din orăşelul Lipcani pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii,Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie şi Istorie. Se angajează ca redactor la redacţia unită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, şi ziarul "Tănărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .

La 8 iunie 1960 se căsătoreşte cu Raisa, profesoară de limba română şi latină, născută Nacu şi se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.

A fost un oaspete des al „Căsuţei Poeziei” din Satul Cociulia, r. Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preşcolari „Albinuţa”.

Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri liriceNumele tău, cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică. Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971.

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneţ,Suceviţa, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chişinău cu un sac de cărţi. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:

Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul.

În anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea societăţii Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăşi la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

Implicarea în Mişcarea de Eliberare Naţională din Basarabia

Portretul lui Grigore Vieru pictat de Igor Vieru

La sfârşitul anilor '80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

Decesul

Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie şi a fost internat la Spitalul de Urgenţă din Chişinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului şi a plămânilor şi contuzia organelor abdominale, având şanse minime de supravieţuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chişinău–Hînceşti–Cimişlia–Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova şi director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chişinău, aflat într-o stare mai uşoară.

A încetat din viaţă pe data de 18 ianuarie a aceluiaşi an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgenţă din Chişinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Posteritatea

Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chişinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol. Chişinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporţii de la înmormântarea soţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ţinând un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce

Câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi poartă numele lui Grigore Vieru.Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naştere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

O stradă din Buzău îi poartă numele: Strada Grigore Vieru.

Momente din viaţa lui Vieru

În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieşit de sub tipar în 1970, se găsea şi poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.

Tot în 1970, apare şi Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învaţă şi astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru şi Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.

Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animateMaria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică şi interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată şi de Zdob si Zdub.

În 1988, în ziarul chişinăuian Literatura şi arta apare primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru.

În iunie 1989, obţinând aprobarea autorităţilor sovietice de a publica săptămânalul Literatura şi artaîn grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio maşină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Ştiinţe din RSSM şi de una aparţinând profesorului Iulius Popa de la Bălţi. În aceste condiţii, Grigore Vieru şi redactorul-şef de la Literatura şi arta Nicolae Dabija merg la Bucureşti pentru a obţine o maşină de scris pentru ziar. Autorităţile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de maşină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru şi Dabija sunt ajutaţi însă de preotul Vasile Tepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria maşină de scris. La Chişinău, semnele latine sunt sudate la o maşină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura şi arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.

În 1994, neo-comuniştii din Partidul Democrat Agrar, ajunşi la putere în Moldova, renunţă la imnul de stat Deşteaptă-te, române şi le propun poetului Grigore Vieru şi compozitorului Eugen Doga să compună verusurile şi, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în Literatura şi arta următoarele:

Dreptatea istorică va blestema poeţii şi compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Naţional Deşteaptă-te, române, cocoţându-se ei în locul strălucirii şi necesităţii lui istorice.

În 1964, Vieru publică în revista Nistru poemul Legământ, dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul începe cu versurile:

Ştiu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărţii Sale.

După 45 de ani, poetul moare în urma unui accident de maşină, care are loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu.

Epitaful pe care şi l-a ales Vieru:

"Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi."

Opera

1957 - Alarma (versuri pentru copii)

1958 - Muzicuţe (versuri pentru copii)

1961 - Făt-Frumos curcubeul şi Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”

1963 - Mulţumim pentru pace (versuri) şi Făguraşi' (versuri, povestiri şi cântece).

1964 - Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.

1965 - Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefaţat de Ion Druţă pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).

1967 - Poezii de seama voastră (editura „Lumina”)

1967 - Bărbaţii Moldovei, cu o dedicaţie pentru „naţionalistul” Nicolae Testimiţeanu (revista „Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.

1969 - Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniţă de copii.

1970 - Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli şi pictorul Igor Vieru)

1970 - Trei iezi

1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustraţii color de Isai Cârmu)

1975 - Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)

1976 - Un verde ne vede! (editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).

1989 - Metafore albastre - Сини метафори - (editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecţia Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev.

2010 - Mi e dor de piatra - Жал ми е за камъка[15] - еd. Avangardprint, Bulgaria - traducere în limba bulgară şi prefaţă de Ognean Stamboliev - 100 poezii

Muzică pe versurile lui Vieru

Maria Mirabela

Dragă Otee

Pentru Ea

Răsai

Eminescu

La mănăstirea Căpriana (Clopotul Învierii)

Lăsaţi-ne în legea noastră

Două lacrimi gemene (Chişinău şi Bucureşti)

O serenadă

Melancolie

Ultima oră

Reaprindeţi candela

Mi-e dor de tine, mamă

Bustul lui Grigore Vieru de pe Aleea Clasicilor din Chisinau