Sorana Ţopa

1898 - S-a nascut actrita Sorana Ţopa, iubita deopotriva de Mircea Eliade si de Emil Cioran (m. 1.11.1986);

Sorana Ţopa

Sorana Ţopa (14 februarie 1898, Podu Turcului, judeţul Bacău - 1 noiembrie 1986, Bucureşti) este o actriţă şi autoare dramatică. Ţopa (al cărei prenume la naştere era Ana) este fiica Ioanei (născută Boghiu) şi a lui Panaite Ţopa, negustor. Învaţă la Podu Turcului, Bârlad şi Bucureşti (1906-1916) şi urmează Conservatorul de Artă Dramatică din Iaşi (1918-1921), avându-l profesor pe State Dragomir. Stagiară a Naţionalului ieşean din 1918, va deveni societară a Teatrului Naţional din Bucureşti (1926-1949). E prima interpretă a protagonistei din piesa Domnişoara Nastasia de G.M. Zamfirescu (1927) şi se afirmă cu roluri ca Amalia (Hoţii de Schiller), Hilda (Constructorul Solness de Henrik Ibsen), Anca (Năpasta de I.L. Caragiale), Tofana (Patima roşie de Mihail Sorbul) sau Alta (Act veneţian de Camil Petrescu). Prezenţă fascinantă a generaţiei '30, este eroina unor poveşti de iubire cu Mihai Codreanu, Sorin Pavel, Mircea Eliade şi Emil Cioran, trezeşte admiraţia lui E. Lovinescu (participă la şedinţele cenaclului Sburătorul), Nae Ionescu, Ion Vinea, Adrian Maniu, iar mai târziu îl va încânta şi pe Marin Preda, care o va imortaliza în „doamna Sorana" din romanul Intrusul. Publică sporadic versuri, eseuri şi articole în „Adevărul literar şi artistic", „Facla", „Viaţa", „Vremea", pentru ca la un moment dat să opteze pentru dramaturgie.

Piesa de debut Călătorie-n întuneric, publicată de Ţopa în 1943, distinsă cu Marele Premiu al Teatrului Naţional din Bucureşti, se joacă sub pseudonimul Nicolae Bucur şi are parte de o receptare controversată: dacă N. Carandino o respinge vehement, considerând-o vulgară şi fără valoare, Dan Petraşincu o apreciază pentru faptul că e lipsită de orice sentimentalism feminin, „virilă" chiar, creaţie a unui spirit capabil să se mişte alert în lumea ideilor. Din trilogiile dramatice proiectate - Ciclul vieţii (Neguţătorul de iluzii, Omul ascuns, Călătorie-n întuneric), Ciclul morţii (Appassionata, Vila tăcerii, Adevărata moarte) şi Noi... urmaşii lui luda - după război nu apare decât Omul ascuns (1947). Piesele, admirate de unii contemporani pentru inteligenţă şi energie spirituală, ilustrează principii morale. Călătorie-n întuneric încearcă să probeze că într-o lume deviată nu pot răzbate spre lumină nici făpturile instinctuale, stăpânite de patimi, nici cele guvernate de un raţionalism maladiv.

Omul ascuns este o pledoarie pentru egalitatea sexelor şi pentru căsnicia întemeiată pe dragoste, pe respect şi înţelegere. Impregnate de un lirism meditativ, aceste lucrări de introspecţie centrate pe problemele cuplului şi pe drama vârstelor trădează influenţa lui Henrik Ibsen, a lui August Strindberg şi a teatrului preexistenţialist, dar şi a gândirii lui Friedrich Nietzsche sau Sigmund Freud. Protagoniştii aduşi în scenă, indivizi însetaţi de puritate şi absolut, convinşi de nevoia sincerităţii totale în relaţiile dintre oameni, sunt dispuşi să se supună unor experimente riscante pentru a-şi determina partenerii să îşi clarifice sentimentele şi să îşi exprime liber opţiunile. Mai degrabă simboluri morale decât prezenţe vii, personajele se dovedesc de multe ori schematice, fără consistenţă, puţin plauzibile. Textele, notabile când şi când prin fineţea analizei psihologice, nu par operante scenic. Construite nesigur, cu o intrigă stufoasă, încărcată de digresiuni şi episoade parazitare, ele rămân teziste, artificiale. Tensiunea dramatică riscă să se piardă în reminiscenţe livreşti, în nesfârşite discuţii cu pretenţii filosofice, fiecare piesă fiind compusă parcă pe o singură arie, în care vocea autoarei se lasă recunoscută în replicile majorităţii personajelor.

Opera literară

• Călătorie-n întuneric, Bucureşti, 1943;

• Omul ascuns, Bucureşti, 1947.

Sursa

Fragmente...

În 1933, Mircea Eliade a avut o relaţie fizică cu actriţa Sorana Ţopa

Actriţa Sorana Ţopa

Ionel Maftei



• 24 de ani de nefiinţă

"... Fuior de aur în fuziune, ea e numai lumină, păr blond, ochi albaştri, chip rotund de prosperităţi campestre", cum o vedea, în 1932, criticul şi istoricul literar Eugen Lovinescu, Sorana Ţopa a fost o personalitate complexă, cu preocupări artistice şi literare. S-a născut la 14 februarie 1898, în satul Podul Turcului, judeţul Bacău. A făcut studiile primare şi gimnaziale în satul natal, la Bîrlad şi Bucureşti (1906 -1916). După primul război mondial a venit la Iaşi şi s-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatică, la clasa actorului şi profesorului State Dragomir, unde l-a avut printre colegi pe George Calboreanu, alături de care avea să joace mai tîrziu. Încă din primul an de studii, a fost remarcată de Ion Petrovici şi Mihail Sadoveanu, care a angajat-o ca stagiară la Teatrul Naţional din Iaşi (1918), unde s-a impus prin forţa dramatică, armonia şi profunzimea trăirii. Pe scena ieşeană a părut în piese de Barbu Delavrancea, F.M. Dostoievski, Tolstoi, I.L. Caragiale, Al Dumas-fiul şi alţii. I-a fost parteneră cunoscuta actriţă Agatha Bîrsescu. Din perioada ieşeană datează prietenia actriţei cu George Enescu. După aproape un deceniu petrecut pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în 1926 a plecat la Bucureşti, unde s-a impus printr-o creaţie cu care a consacrat un personaj de antologie al dramaturgiei româneşti: Nastasia din piesa Domnişoara Nastasia, de George Mihail Zamfirescu, pe scena Companiei teatrale "Bulandra". Angajată la Teatrul Naţional din Bucureşti, Sorana Ţopa s-a remarcat în repertoriul românesc şi străin. A avut succese deosebite în roluri ca: Amalia din Hoţii, de Fr. Schiller, Vidra din Răzvan şi Vidra, de B.P. Hasdeu, Doamna Maria din Apus de Soare, de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nataşa din Azilul de noapte, de Maxim Gorki etc.

După al doilea război mondial, în 1947, artista s-a retras din teatru. Societară a Teatrului Naţional din Bucureşti, membră a Societăţii Scriitorilor Români, Sorana Ţopa a scris versuri, eseuri, piese de teatru, fiind o prezenţă familiară în cercul literar "Sburătorul" condus de Eugen Lovinescu. Plecată în veşnicie, în urmă cu două decenii, la 1 noiembrie 1986, Sorana Ţopa a rămas în pămîntul Bucureştiului, alături de majoritatea celor apropiaţi actriţei, trecuţi în eternitate.
Sursa:evenimentul.ro

„Eram la Sibiu. Si Eliade mi-a scris că urma să vină la Sibiu cu Sorana. Ea a venit singură. Îl astepta, cumpăra bomboane... Si până la urmă el nu vine. S-a dus la actuala lui soþie (Era vorba însă de Nina, nu de Christinel, n.n.). Eram deci eu, cu Sorana, si i-am spus asa, în treacăt... « Am primit o scrisoare de la Mircea... Nu vine ». Si ea, cum se spune în româneste, a lesinat (...) Credeam că o să moară. Am chemat imediat un medic. I s-a făcut o injecþie. A suferit enorm. Trădarea asta în stil oarecum maur... Era absolut insuportabil. Îmi povestea tot timpul despre relaþia lor etc. Nu mă prea interesa. Dar a rămas o lună întreagă la Sibiu si a trebuit să suport toate astea (...) Era foarte tlburată. Si de altminteri foarte inteligentă, realmente foarte cultă. Până la urmă a primit foarte prost asta, multă vreme...”
Sursa:romanian-philosophy.ro

Formula "Eliade - omul fara destin" ii apartine lui Emil Cioran, intr-un text acid si nedrept, aparut In Vremea, din 1 octombrie 1933 (v. voi. Singuratate si destin, ed. Humanitas, 1991, p. 240 s.u.): "Mobilitatea excesiva a omului fara destin nu se poate sesiza mai bine decat in maniera lui de a gandi prin altii, in raport cu gandurile altora...". Articolul, avea sa marturiseasca peste ani Cioran, se datora tulburarii pricinuite de suferinta erotica a Soranei Topa (v. cap. Eliade �n Cioran, Exercitii de admiratie, Eseuri si portret, trad. Emanoil Marcu, ed. Humanitas, 1993, p. 115 s.u., de unde se cuvin extrase, acum, randurile despre dualitatea lui Eliade, "atras deopotriva de esenta si accident, de atemporal si cotidian, de mistica si de literatura. Aceasta dualitate nu produce la el nici o sfasiere: este natura si sansa lui sa poata trai simultan sau rand pe rand la niveluri spirituale diferite, sa poata, fara drama, sa studieze extazul si sa urmareasca anecdoticul").

Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop-radio3net.ro