Octav Bancila

1872 - S-a născut pictorul Octav Bancilă (m.03.04.1944).

(1872-1944)

Autoportret

BĂNCILĂ, Octav, pictor, n. 04.02. 1872 în Botoşani.

A fost fiul lui Vasile Băncilă şi al Profirei, născută Neculce, descendentă a cronicarului. Rămas orfan la vîrsta de patru ani, şi-a petrecut copilăria în casa surorii mai mari, Sofia, căsătorită la Iaşi cu Ioan Nădejde, unul dintre fondatorii revistei Contemporanul. Octav Băncilă a urmat şcoala primară şi două clase la Liceul Ştefan cel Mare, după care în 1887, s-a înscris la „Şcoala de Arte Frumoase” din Iaşi. Anii de studii la această şcoală, unde i-a avut profesori pe Gh. Panaiteanu Bardasare şi C.D. Stahi, i-au dat posibilitatea să-şi însuşească o serioasă pregătire profesională. Între 1894–1898, şi-a continuat studiile la „Academia de Arte Frumoase” din München. În Germania a avut ocazia să lucreze în atelierele pictorilor Haschbe şi Lenbach, realizînd şi expoziţii personale cu lucrările create în acea perioadă.

Apoi se duce în Italia, de unde se întoarce în ţară, după o serioasă studiare a operilor de seamă lăsate de Renaşterea italiană. Întors la Iaşi, Octav Băncilă s-a afirmat cu toată vigoarea talentului său în primele decenii ale secolului al XX-lea, într-o epocă de puternice frământări sociale.Maestru de caligrafie şi desen, mai întâi la şcoala normală de învăţători. Însă, din pricina simpatiei pentru idei sociale mai înaintate, autorităţile şcolare hotărîră să-l mute de acolo. Ele îl numiră profesor la gimnaziul din Iaşi. În sfârşit, numit prof. la şc. de Belle-Arte de acolo. Pensionat 1937.

Şi-a închinat cei mai avântaţi ani din viaţă – mai ales între 1905–1916 – cauzei muncitorimii şi ţărănimii. În numeroase lucrări, ca Muncitorul (1911), Grevistul, Întrunire (1914), Pax (1915), el a zugrăvit chipul muncitorului. De asemenea, el a consacrat temei ţărăneşti numeroase tablouri. Răscoalele din 1907 i-au inspirat 15 lucrări, dintre care amintim: Înainte de 1907; 1907, Execuţia, Recunoaşterea, Înmormîntarea, După răscoale, Historia. A înfăţişat şi alte laturi ale vieţii ţăranilor, legate de munca şi de momentele de repaos în mijlocul naturii, dar opera sa cuprinde şi portrete, peisaje, flori şi naturi statice.

Octav Băncilă a fost profesor de desen şi caligrafie la Şcoala normală „Vasile Lupu” (1901) şi la Gimnaziul „Ştefan cel Mare”, iar în perioada 1916-1937 a fost numit profesor la „Şcoala de Belle Arte” din Iaşi. În perioada 1908-1935 şi-a prezentat lucrările în cadrul unor expoziţii deschise la Iaşi şi Bucureşti, singur sau alături de alţi mari artişti ai vremii, Gheorghe Petraşcu, Jean Alexandru Steriadi, Paul Verona, Ion Mateescu. În anul 1942 a participat la expoziţia colectivă a Salonului Moldovei, unde a primit Premiul Naţional.

Batrana

Penita si creion

Tiganca cu pipa

Serigrafie

Litografie colorata

Din portretele lui: G. Panaitescu; Mama; M. S. Regele Carol I; D-na Căpitan Popovici; Căpitan P.; Ion Kalinderu; D-pa G.; Diaconul Ş.; D. V.; D-na Dr. Miclescu; D. Dr. Mlclescu; E.; Cap de studiu; Tidi; Colonelul Corvin; V. Leca; Mitropolitul Iosif Naniescu; D-na de Neuschotz; Ţiganca; Familia G. Nădejde; etc. — Compoziţii şi peisagii: Un gând senin; Plutaşi; Silen; Consiliu în stradă; Vagabonzii; Melancolie; Rugă; Pescuitul; Aparul; Emigrantul; Cântec de toamnă; Torcătoarea; La coasă; O afacere bună; În stradă; Nostalgie; O gospodărie în Broşteni; La Vitrina; Juneţea lui Bacchus; Cu ghiocu (schiţă); Bunica şi nepotul; Bacantă; Pelicarul; Un lucrător; În Hărăvaca; De planton; Moara din Broşteni: Recrutul; Crinul; În Cafenea; Martie; Piatra Holdiţel; Podul din Broşteni; Crângul în iarnă; În livadă; Micul morăraş din Dracsini; La vie; Obositul; La Treucă; Pe Bistriţa; Fată la Ghicitoare; Culesul popuşoiului Romeo şi Julieta; Păstrăvi; La Moară; Caravană; Santinela; Dezertorul; Atacat de gâşte; Repauzul boilor; Mos Petrea; Peşti de iaz; Vrăjitoarea; Ţăran (studiu în soare); Ţigancă (studiu); Orbul dela Frumoasa; Crai Nou; Spălătoreasa; La fântână; Lucrătorul cu luleaua; Nucul în toamnă; La tabelă; Micul artist; La prăşit; Ţiganca cu ghiocul; 1907; Înainte de 1907; Înmormântarea; Recunoaşterea; Execuţia; După 1907.

Batran evreu

Incurcat in socoteli

Moiser Groza

Peticarul

Car cu boi

Tarani

1907

Domestica