Tudor Muşatescu (n.22 februarie 1903, Câmpulung-Muscel - d.4 noiembrie 1970) a fost un poet, prozator, dramaturg şi umorist român.
A absolvit facultatea de litere şi filozofie şi facultatea de drept. Provenind din familia unui avocat, "contaminat" de înclinaţiile artistice ale mamei sale, Tudor Muşatescu este cuprins de patima scrisului încă din anii de şcoală.
Scrie epigrame, compune de unul singur o revistă scrisă de mână, "Ghiocelul", cu versuri, schiţe şi chiar cu o piesă de teatru, intitulată "Ardealul". A scris schiţe, romane, piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru.
La maturitate, atât ca vârstă, cât şi ca formaţie artistică, Tudor Muşatescu se dedică trup şi suflet teatrului, în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă, de conducător şi proprietar de teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situaţii şi dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut la Paris, în 1923, în piesa Focurile de pe comori.
Piesele de teatru ale lui Muşatescu, cu deosebire comediile "Titanic-Vals", "...escu" şi melodrama "Visul unei nopţi de iarnă", au avut succes şi în străinătate.
Multe dintre ele au fost traduse în limbile franceză, engleză, germană, italiană, greacă, poloneză, cehă etc.
Teatru
Focurile de pe comori (1923)
Panţarola (1928)
Sosesc deseară (1931)
Titanic-Vals (1932)
...escu (1933)
Visul unei nopţi de iarnă (1937)
Ţara fericirii (1946)
Geamandura (1950)
Profesorul de franceza (1948)
Titanic vals(1974)
Romane
Mica publicitate (1935)
Schiţe umoristice
Nudul lui Gogu (1928)
Ale vieţii valuri (1932)
Aforisme
Fiecare cu părerea lui (1970)
Versuri
Vitrinele toamnei (1926) şi cinci volume de Scrieri (1969) - postum 1978.
‘Dupa noapte vine zi’ (Aurel Giroveanu/Tudor Musatescu)
Citate
- În drapelul unei națiuni flutură sufletul colectiv al neamului.
- Numai după invidia altora îți dai seama de adevărata ta valoare.
- Invidia vorbește cu buzele tivite.
- Cea mai scumpă bijuterie a omului e mâna lui de aur.
- Lanțurile au redactat definiția libertății.
- Plictiseala lungește ziua și scurtează viața.
- Fiind atât de prețioasă, viața trebuie plătită scump.
- Nu spargeți vechile statui fiindcă de pe urma voastră nu vor rămâne decât socluri.
- O plantă care provoacă insomnii unora: laurii altora.
- Adevărul circulă numai cu fruntea sus. Când și-o pleacă, a trecut de partea adversă.
- Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.
- Când lupți numai pentru tine, riști să devii prizonierul tuturor.
- Egoistul:... cel ce începe de la el și se termină de unde a plecat.
- Adevărații cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-și pună sângele în mișcare.
- Gloria, când moare, nu face testament în favoarea nimănui.
- În ziua victoriei, nu uita să-ți amintești și de înfrângerile anterioare.
- Nu gloria este efemeră, ci numai cei ce o au.
- Amintirile unora se numesc remușcări.
- Fiecare inimă are podul ei cu vechituri, pe care nu se îndură să le arunce niciodată, dar le scutură din când în când.
- Amintirile sunt asemenea cărților din biblioteca ta. Cauți câte una când nu mai ai nimic nou de citit.
- Ultimii ani din viață, trăiesc din primii.
- Un om fără amintiri e ca un cimitir în care numele morților lipsesc de pe cruci.
- Când meseria atinge arta, e una. Dar când arta devine meserie, e cu totul altceva.
- O literatură nu trăiește prin cei ce scriu, ci prin ceea ce scriu.
- N-am cerut vieții nimic.Tot ce am avut, i-am smuls. Și tot ce n-am avut, mi-a furat.
- Înainte de a vedea ce n-au făcut alții, uităte bine ce ai făcut tu.
- Protestează, dar nu cârâi.
- Când iei viața peste picior, îți pune piedici.
- Ia viața de piept. Nu ca s-o trântești, ci ca să-i auzi mai bine inima cum bate.
- Cu vremea să mergi în pas, nu la pas.
- Când te apropii de sfârșitul drumului, nu te gândi cât ai umblat până atunci. Gândește-te numai cât mai ai de mers.
- Una e să crezi și alta e să fii credul.
- Una e să ceri, alta să cerșești, și cu totul altceva să revendici.
- Amabilitatea adevărată trebuie să fie, în primul rând, o chestiune de caracter și apoi una de educație.
- Nu plânge fără motiv. Și mai ales, nu plânge când ai motive.
- Când ți se cuvine ceva, să nu ceri. Pretinde.
- Viitorul unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează.
- Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea, pe care, cu una singură, o duci la gură?
- Leneșul are prea puțin timp pentru cât ar vrea să piardă.
- Plictiseala lungește ziua și scurtează viața.
- Fără mâna omului, omenirea ar fi trăit în patru labe.
- Cele mai obositoare zile sunt cele în care nu ai nimic de făcut.
- Nu regret nimic din ce-am făcut în viață. În schimb regret tot ce n-am făcut.
Sică Alexandrescu şi Tudor Muşatescu au creat pentru Birlic aproape exclusiv spectacole comice, cel mai adesea cu piese uşoare, din repertoriul bulevardier.
"Rendez-Vous cu Tudor Muşatescu şi... Rodica Popescu Bitănescu" o mare artista de comedie din Romania.
O savuroasă întâlnire cu lumea lui Tudor Muşatescu, recitită scenic prin inegalabilul talent al Rodicăi Popescu Bitănescu.
O savuroasă întâlnire cu lumea lui Tudor Muşatescu, recitită scenic prin inegalabilul talent al Rodicăi Popescu Bitănescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu