Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Răşinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof şi scriitor român stabilit în Franţa, unde a trăit ca apatrid (fără cetăţenie) până la moarte
O autobiografie trebuie să se adreseze lui Dumnezeu, şi nu oamenilor. Natura însăşi îţi dă un certificat de deces când te povesteşti muritorilor.
O particularitate onomastică: iniţiala M.
Curând după debutul francez, Cioran începe să-şi semneze volumele E.M. Cioran. Destui au presupus că iniţiala M. trebuie să reprezinte comprimarea unui prenume francez sau românesc, probabil Michel sau Mihai. În realitate, iniţiala "M." din semnătura sa de autor nu comprimă nicidecum un prenume real şi a fost adoptată de filozof exclusiv din raţiuni fonetice şi de reprezentare. După cum avea să-i relateze în 1984 prietenei şi traducătoarei sale Sanda Stolojan, în limba franceză prenumele Emile are o rezonanţă calină, în totală opoziţie cu caracterul scrierilor sale. E. Cioran ar fi sunat nepotrivit. Astfel - consemnează Sanda Stolojan în jurnalul său parizian, Nori peste balcoane - s-a gândit la E.M. Forster şi a adoptat iniţiala. Aceasta e originea reală a literei M. Misterul a născut însă o neînţelegere care s-a perpetuat, unele site-uri, biografii de dicţionar şi articole de enciclopedie menţionând încă şi astăzi existenţa unui ipotetic prenume Mihai sau Michel al filozofului. (Cf. Sanda Stolojan, Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian, Bucureşti, ed. Humanitas, 1996, p. 191.)
Post scriptum de dincolo de moarte
Mormântul lui Emil Cioran şi al lui Simone Boué din Cimitirul Montparnasse
După moartea Simonei Boué, prietena de o viaţă a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitaţie şi valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curţii de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviinţă. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află şi un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câţiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepţional interes pentru editori şi cititori, şi probabil ultima scriere inedită a filozofului.
OPERA:
(sumar)
-"Copita de magar", (193(3) ?
-"Pe culmile disperarii". Editura "Fundatia pentru Literatura si Arta", Bucuresti, 1934.
-"Cartea amagirilor". Bucuresti, 1936.
-"Schimbarea la fata a Romaniei". Bucuresti, 1936.
-"Lacrimi si sfinti". Tipografia "Olimpul", 1937.
-"Amurgul gandurilor" (ultima sa carte publicata in limba romana). Tipografia "Dacia Traiana", Sibiu, 1940, 284 pag.
-"Prefata" la volumul "Codreanu et la Garde de Fer" de Paul Guiraud, Paris, 1940 (semnata cu pseudonimul "Legionarii din Paris").
-"Precis de decomposition". Editura "Gallimard", Paris, 1949.
-"Syllogismes de l'amertume". Editura "Gallimard", Paris, 1952.
-"La tentation d'exister". Editura "Gallimard", Paris, 1956.
-"Histoire et utopie". Editura "Gallimard", Paris, 1960. In lb. italiana: "Storria e utopia", Editura "Borghese", Milano, 1969.
-"La chute dans le temps". Editura "Gallimard", Paris, 1964.
-"Le Mauvais Demiurge". Editura "Gallimard", Paris, 1969.
-"Valery face a ses idoles". Editura "L'Herme", Paris, 1970.
-"De l'inconvenient d'etre ne". Editura "Gallimard", Paris, 1973.
-"Ecartelement". Editura "Gallimard", Paris, 1979.
-"Exercices d'admiration". Editura "Gallimard", Paris, 1986.
-"Aveux et anathemes". Editura "Gallimard", Paris, 1987.
-"Indreptar patimas". Bucuresti, 1991.
Felicitari pentru articol, este scurt si cuprinzator, atat cat trebuie ca sa te faca curios sa il citesti pe Cioran daca nu ai facut-o pana acum
RăspundețiȘtergereEmil Cioran; poate cel mai mare filosof român!
RăspundețiȘtergereDespre Cioran este bine sa vorbesti putin dar sa citesti mult...
RăspundețiȘtergereDan C. Mihăilescu spunea: Eu îl consider pe Cioran cea mai frumoasă nebunie a literaturii române...
Multumesc pentru vizita!