Regele Mihai I si Principesa Ana in Atena, Grecia, filmare de epoca, preluata din arhivele Marii Britanii

1948:Regele Mihai I și Principesa Ana de Bourbon-Parma s-au căsătorit în exil, în Grecia, la Tatoi, iar luna de miere şi-au petrecut-o la reşedința de vară a regelui Paul al Greciei, la 90 de kilometri de Atena.

  Mihai I şi principesa Ana se logodiseră cu un an mai devreme, la Londra.

Regele Mihai I și Principesa Ana de Bourbon-Parma s-au căsătorit în exil, la 10 iunie 1948, în Grecia, la Tatoi, iar luna de miere şi-au petrecut-o la reşedința de vară a regelui Paul, la 90 de kilometri de AtenaMihai I şi principesa Ana se logodiseră cu un an mai devreme, la Londra. După nuntă, tânărul cuplu a trăit la început în Marea Britanie, apoi cei doi s-au mutat în Elveția. Au împreună cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964). La nuntă au fost prezenţi toţi membrii guvernului grec, precum şi reprezentanţi ai caselor regale din întreaga lume. În imaginile păstrate în arhiva de film britanică, tinerii căsătoriţi pozează atât pentru fotografii oficiali ai Casei Regale, dar şi pentru zeci de alţi fotografi veniţi din toate colţurile lumii pentru nunta regală.

MICHAEL şi Anne WED alias Michael şi Anne de GRECIA 

Regele Mihai I si principesa Ana in Atena, Grecia, filmare de epoca, preluata din arhivele Marii Britanii

Aici aveti filmul

Si aici

Prima nuntă regală românească a avut loc în septembrie 1869, între Carol I şi principesa Elisabeta von Wied, la castelul Monrepos din Neuwied, oraşul german în care se născuse mireasa. Ceremonia religioasă a fost oficiată în două rituri, catolic şi protestant. De fapt, Prinţul Karl von Hohenzollern, care a guvernat sub numele regal de Carol I al României, era deja principe al României, dar nu era căsătorit. Conform constituţiei, nu avea voie să ia de soţie o femeie de origine română. Elisabeta, prima regină a României, se numea Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied. Şi-a luat pseudonimul Carmen Silva, fiind poetă dar şi o mare iubitoare de arte, fondatoare de instituţii caritabile (i se spunea şi Mama Răniţilor). La 12 noiembrie 1869, regele Carol şi soţia sa au fost primiţi în Bucureşti cu salve de tun şi dangăte de clopote. Mulţimea le-a acoperit trăsura cu flori. A avut loc un tedeum la Mitropolie, urmat de cuvîntul primarului, rostit în cortul somptuos ridicat lîngă biserică, apoi s-a oficiat căsătoria civilă. Prin faţa perechii princiare au trecut 50 de perechi, fii şi fiice de ţărani din toate colţurile ţării care au fost cununaţi în ziua căsătoriei princiare. Cuplurile au primit daruri pe cheltuiala statului. Alaiul princiar a fost escortat de dorobanţi pînă la palat. În faţa clădirii, Carol i-a spus miresei: „Iată palatul!“. „Unde?“, a întreabat principesa văzînd o casă modestă cu etaj. Cei doi suverani au locuit la Cotroceni pînă la terminarea reconstruirii palatului regal. 





Deoarece Carol I nu avea urmaşi, succesor la tronul României devenea automat fratele lui, prinţul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Dar acesta a renunţat la tron, la fel, fratele lui şi primul copil al acestuia. Coroana României a fost acceptată de către copilul cel mic, Ferdinand, al doilea rege al României. Ferdinand s-a căsătorit cu Maria de Edinburg, Saxa-Coburg şi Gotha, înrudită cu regina Victoria a Marii Britanii şi ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Nunta a avut loc pe 29 decembrie 1892, pe cînd principesa avea doar 17 ani. Ceremonia s-a ţinut în ritul catolic, la Castelul Sigmaringen. Cununia civilă a fost oficiată de către Ministrul Casei Regale Prusace. La 23 ianuarie 1893, perechea princiară a sosit la Bucureşti, iar a doua zi a avut loc ceremonia organizată de scriitorul Alexandru Odobescu. În 32 de biserici s-au celebrat nunţile a 32 de perechi de tineri care au avut ca naşi miniştri, deputaţi, senatori şi chiar perechea princiară. Tinerii căsătoriţi au plecat cu carul tras de boi albi spre masa de la Ateneu. Serbările în onoarea nunţii princiare au durat cinci zile. Ferdinand şi Maria au primit în dar, din partea regelui Carol I al României, Palatul Cotroceni. Iar la Sinaia, lîngă Castelul Peleş, a fost construit după gustul preafrumoasei englezoaice, Castelul Pelişor. Au avut mai mulţi copii: Carol al II-lea, Elisabeta (regina Greciei), Marioara (regina Iugoslaviei), Nicolae, Ileana şi Mircea. 

Carol & Helen (Diana Mandache collection)

Helen and Carol together with Ileana of Romania & Catherine of Greece (Diana Mandache collection)

Carol al II-lea, moştenitorul tronului, a fugit în 1918, la Odessa, cu Ioana Maria Valentina Zizi Lambrino, fiica unui general român. S-au căsătorit pe 31 august 1918 şi au avut un fiu, Mircea Grigore Carol. N-a fost o nuntă regală, iar căsătoria a fost anulată în 1919. La 10 martie 1921, a avut loc la Atena, în sala tronului din palatul regal, căsătoria oficială a principelui moştenitor Carol cu principesa Elena de Grecia şi Danemarca, viitoarea regină a României. Actul a fost semnat de regele Constantin, cei doi miri şi Ministrul de Justiţie, Victor Antonescu. În aceeaşi zi, la mitropolia din Atena, s-a celebrat căsătoria religioasă, departe de ochii presei româneşti. Regina Elena a avut un singur fiu, pe Mihai, viitorul monarh al României. Căsătoria n-a durat decît pînă în 1928. Cei doi soţi s-au despărţit. Soţia oficială a lui Carol al II-lea, mama regelui Mihai, a fost, din păcate, cea mai puţin cunoscută dintre reginele României Cînd Carol al II-lea a renunţat la tron, părăsind România după ce începuse legătura cu Magda Elena Lupescu, regina Elena a rămas în ţară împreună cu fiul ei. Parlamentul României i-a acordat Elenei titlul de Prinţesă a României. Cînd Carol al II-lea s-a întors în ţară şi a fost proclamat din nou rege, a devenit clar că, de fapt, regele se instalase la palat împreună cu metresa lui. Aşa că, Regina-mamă Elena a fost silită să plece în exil. În 1932 s-a retras în Italia. La urcarea pe tron a Regelui Mihai I, în 1940, Regina-mamă Elena a revenit în ţară şi i-a fost alături fiului ei pînă cînd a pornit din nou drumul exilului, de data această alături de Mihai, regele României alungat de comunişti. 

Mihai I şi principesa Ana de Bourbon-Parma s-au cunoscut în Anglia la nunta actualei regine Elisabeta, cu locotenentul Philip Mountbatten. Regele Mihai şi Ana şi-au oficiat căsătoria la 10 iunie 1948, după abdicarea forţată din 1947. Nunta a avut loc la Atena, la invitaţia Regelui Paul şi a Reginei Frederica. A fost o ceremonie în rit ortodox. Cum Ana era catolică, Papa Pius al XII-lea nu şi-a dat consimţămîntul. Din acelaşi motiv, nici familia principesei nu a participat la nuntă, cu excepţia unui unchi protestant. De altfel, Mihai I şi-a bozetat şi cele cinci fiice în religia ordotoxă. După ceremonia restrînsă de la Atena, tinerii au plecat în voiaj de nuntă în localitatea grecească Tatoi. Cuplul regal are cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Cea mai mare fiică, Margareta, s-a căsătorit cu Radu Duda, la 21 septembrie 1996, la biserica ortodoxă grecească din Lausanne. Căsătoria principesei a fost celebrată de către Înalt Prea Sfinţia sa Mitropolitul ortodox Damaschinos al Elveţiei, acelaşi care l-a cununat şi pe regele Mihai, în 1948. Principesa Margareta a îmbrăcat rochia de mireasă a mamei sale. Logodnicul ei a purtat o jachetă neagră „morning coat“, cu vestă gri deschis, cravată argintie şi pantaloni gri în dungi negre. Petrecerea a urmat în satul Veytey, la Polo Club, într-un imens cort alb.