„Un bloc de piatră se înalţă în faţa mea. Silueta lui perpendiculară aşteaptă mută să o desfac din indiferenţa paralelelor, să-i frîng planurile şi vibraţiile pasiunilor şi suferinţelor omeneşti, în valuri de lumină care să pătrundă în ochii tăi”.
Iosif Fekete Negrulea (n. 15 iulie 1903, Hunedoara - d. 1979) a fost un sculptor român.
Artistul care lasă materia să viseze
"Mă gîndesc cât de mult trebuie să preţuiesc pe creatorul cel mare „Întîmplarea” care nu are rutină să nimicească „Neaşteptatul” şi să închidă în măsuri înguste şi strîmte posibilităţile fără margini ale „Infinitului”".
Iosif Fekete, 20 martie 1970
Cronologie
La 15 iulie 1903 se naşte la Hunedoara, Iosif, al doilea fiu al lui Iosif Fekete si al Iulianei Fekete (născută Járdánházi).
Între 1909 şi 1912 urmează clasele primare în oraşul natal.
Din 1913 pînă în 1917 urmează cursurile secundare ale liceului din Alba-Iulia. Din cauza războiului le continuă la Miercurea-Ciuc, Turda şi Odorheiul Secuiesc.
Între 1919 şi 1921 este ucenic lăcătuş la uzinele de fier din Hunedoara.
Din 1921 pînă în 1927 urmează cursurile Şcolii de Belle Arte din Bucureşti avîndu-i ca profesori pe: Dimitrie Paciurea la sculptură şi pe Fritz Storck, C. Artachino şi G. D. Mirea la desen şi pictură.
În 1928 pînă în 1930 execută în colaborare cu Lidia Kotzebue Monumentul Aviatorilor din Bucureşti.
În 1929 la Salonul Oficial primeşte premiul pentru lucrarea „Diana”.
1930 – Primeşte premiu pentru lucrarea „Capitel” la Salonul de Arhitectură şi Artă Decorativă
1931 – Primeşte premiu pentru lucrarea „Sf. Francisc de Assisi”.
1932 – Primeşte premiu pentru lucrarea „Taurul” la Salonul Oficial.
1933 – La Salonul Oficial primeşte premiu pentru reliefurile portalului Ministerului de Justiţie. In acelaşi an se căsătoreşte cu Anisia Dumitru născută la 30 aprilie 1911 la Dobridor, Dolj.
Între 1931 – 1941 este angajat ca sculptor animalier la Institutul Naţional Zootehnic.
În 1934 este primit ca membru asociat, iar în 1935 ca membru definitiv al „Tinerimii artistice”.
În 1941 se stabileşte definitiv la Oradea unde va realiza cea mai mare parte a lucrărilor sale.
Opere realizate
1928-1930 - Monumentul Aviatorilor din Bucureşti în colaborare cu Lidia Kotzebue (bronz)
1932 – Reliefurile portalului Ministerului de Justiţie în colaborare cu arhitect Constantin Iotzu (bronz) – dispărute 1990.
Uşile de intrare în palat, desenate de Iosif Fekete în spiritul iniţiat de Expoziţia Internaţională de Arte Decorative de la Paris din anul 1925. Medalioanele octogonale din alamă, prezente şi la nivelul balustradelor, precum şi inscripţia frontală au dispărut în mod intenţionat în timpul lucrărilor de consolidare realizate de către Ministerul Justiţiei.
1933 – Reliefurile la cavoul Craja din Cimitirul Belu în colaborare cu arhitect Constantin Iotzu (bronz).
Expoziţia personală din 1934 la Ateneul Român (Alexandru Ciucurencu, Iosif Fekete, Borgo Prund şi Ştefan Fekete)
1934 – Don Quihote (bronz 0,62x0,88), Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti
1935 – Monumentul Căpitanului aviator Dumitru Hubert din cimitirul Belu militar (bronz). Ogar (bronz), Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti
1936 – „Sf. Anton de Padova”, relief monumental din faţada capelei catolice de pe strada Turtucaia din Bucureşti (piatră artificială). 2 reliefuri la Facultatea de Drept din Bucureşti (piatră artificială).
1937 – Monumentul „Horia, Cloşca şi Crişan” din Alba-Iulia în colaborare cu arhitectul Octavian Mihălţean (piatră de carieră) Ugh – Lohmi (bronz) după H.G. Wells, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
1938 – 2 reliefuri la Banca Agricolă de pe strada Batiştei din Bucureşti (piatră de Cîmpulung) – dispărute. Reliefurile de pe placa comemorativă a Sanatoriului Moroieni (marmură). Reliefurile de la Institutul Surorilor de Ocrotire de la Spitalul Colentina din Bucureşti – dispărute.
1939 – Monumentul scriitorului Alexandru Sahia din Comuna Mînăstirea (bronz).
1943 – „Sf. Anton de Padova”, sculptură monumentală din Biserica franciscanilor din Novi Sad (lemn).
1951 – Bustul lui Mark Twain din Parcul Herăstrău, Bucureşti (piatră artificială).
1954 – Relief cu tema sportivă, în holul gării Arad (piatră artificială).
1957 – Relieful de la bazinul acoperit din Oradea în colaborare cu un grup de artişti din Oradea şi Bucureşti (ceramică policromă)
1960 – Bustul lui Iosif Vulcan în faţa Muzeului Memorial din Oradea (marmură)
1962 – Bustul lui George Enescu de la Băile Felix (marmură)
1963 – Reliefurile de la Policlinica din Salonta (ceramică).
1965 – Bustul lui Ioan Slavici, din Oradea (marmură)
1969 – Monumentul lui Nicolae Bălcescu din Oradea (bronz)
1970 – Bustul lui Ady Endre din Satul Mare (bronz)
1975 – Zburătorul, statuie pentru holul aeroportului din Oradea (lemn)
Tors, 1935
bronz patinat, soclu de marmură, 51 × 14 cm
semnat pe soclu: I. FEKETE 1935
Stojaci Akt S Husľami
Iosif Fekete - Alegoria Fertilitatii
Don Quijote
Ogar
Gips patinat
Primul sărut
Bronz; turnare, şlefuire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu