1473: Călugărul Nicodim de la mânăstirea Neamţ a terminat „Tetraevangheliarul”, lucrare vestită pentru miniaturile sale şi pentru că în el se află portretul lui Stefan Cel Mare, dăruit de către domnitor mănăstirii Humor; de aici denumirea actuală „Tetraevangheliarul de la Humor”
Pictat de catre ieremonahul Nicodim la 1473, a fost donat de catre Stefan cel Mare manastirii Humor (cu vechiul edificiu, distrus de un cutremur sau de o alunecare de teren). Acest tetraevangheliar, care repeta multe din detaliile Tetraevangheliarului lui Gavriil Uric, este celebru prin pictarea primului portret al lui Stefan cel Mare (primul portret in artele plastice românesti), realizat superb in buna traditie renascentista.
Prin anul 1881, dupa anumite cercetari la monumentele istorice din nordul Moldovei, marele episcop al Romanului, carturarul academician Melchisedec a descoperit Tetraevangheliarul de la Manastirea Humor, din anul 1473.
Pe una din filele celebrei carti a descoperit o miniatura de o rara frumusete care infatisa pe Maica Domnului cu pruncul Iisus, avand in partea de jos, in genunchi pe Stefan cel Mare, oferindu-i cu piosenie darul sau de inima, Tetraevangheliarul.
Spectaculoasa aparitie a Tetraevangheliarului din 1429, caligrafiat si decorat de monahul Gavril Uric la Manastirea Neamt, reprezinta in mod cert inceputurile si directia in care va evolua miniatura româneasca; acest manuscris a devenit etalonul si principala sursa de inspiratie pentru generatiile urmatoare de caligrafi si miniaturisti.
Gavril Uric continua traditia intelectuala si eforturile tatalui sau, scriitor de acte domnesti, intrat mai apoi in monahism sub numele de Paisie.
Unii cercetatori banuiesc ca Uric ar fi urmat cursurile de caligrafie la manastirea Studion din Constantinopol, socotita la acea vreme ca o adevarata "universitate monahala".
Generatiile urmatoare de caligrafi români, reprezentate de: Nicodim, Paladie, Teodor Marisescul, Filip, Spiridon, Gramaticul Dimitrie, Evloghie, Logofatul Mateias si multi anonimi, au continuat cu deosebit talent si dedicare opera inceputa de Uric.
Un aspect ce merita mentionat, este ca in perioada fanariota au fost facute multe adaugiri pe locurile ramase libere langa textul initial (slavon). Multe din aceste adaugiri sunt texte elenice, precum si decoratiuni de tip trese impletite, cu o cromatica nepotrivita si care prejudiciaza estetica manuscriselor originale.
Mai trebuie adaugat ca o mare parte din vechile manuscrise religioase românesti se afla in ziua de astazi in afara granitelor tarii, in diverse colectii ale unor muzee si manastiri europene, situate in Grecia, Rusia, Bulgaria, Yugoslavia, Austria si Anglia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu