Constantin I. Nottara

1859 - S–a născut actorul Constantin I. Nottara, personalitate cu aură legendară a istoriei teatrului românesc (interpret, director de scenă, profesor de actorie) (m.17.10.1935).

Constantin I. Nottara (n. 5 iunie 1859, Bucureşti - d. 16 octombrie 1935, Bucureşti) a fost un actor român, una dintre personalităţile cele mai de seamă ale teatrului românesc, tatăl compozitorului Constantin C. Nottara.

Siciliana de Constantin C. Nottara

A fost elevul lui Ştefan Vellescu. În 1877, Nottara a început să joace pe scena Teatrului Naţional. Unul dintre pionierii şcolii realiste de interpretare scenică, a aderat un timp la stilul romantic de joc, sub influenţa cerinţelor vremii şi sub îndrumarea lui Mihail Pascaly.

Nottara s-a afirmat în roluri ca Shylock, Hamlet şi Lear din teatrul shakespearean, Oedip din Oedip Rege de Sofocle, Don Salluste din Ruy Blas de Hugo, bătrânul medic din Medicul în dilemă de Shaw, Ştefan Tipătescu din O scrisoare pierdută şi Ion din Năpasta de Ion Luca Caragiale, Vlaicu din Vlacicu Vodă de Alexandru Davila, Ştefan cel Mare din Apus de Soare şi Tudose din Hagi Tudose de Delavrancea, etc..

Contactul cu dramaturgia originală, îndrumarea lui Caragiale şi colaborarea cu actori de orientare net realistă ca Aristizza Romanescu şi Grigore Manolescu, l-au readus la vechea sa orientare realistă. Jocul lui Nottara profund emoţionant, pus în valoare de un glas modulat caracteristic, şi expresiv prin frazare, se întemeia pe construirea gândită şi precisă a rolului, astfel încât nimic din interpretare să nu rămână nejustificat.

Nottara a avut o intensă activitate şi ca director de scenă şi profesor la Conservatorul dramatic din Bucureşti. Printre elevii săi se numără actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti, etc..

A locuit pe actualul Bulevard Dacia la nr. 105, unde se află acum casa memorială care îi poartă numele.

Filme cu Constantin Nottara

Independenţa României / Independenţa României (Razboiul independenţei) (1912) - Osman Pasa

Filmografie - scenarist

Independenţa României / Independenţa României (Razboiul independenţei) (1912)

Muzeul Memorial Nottara

In centrul orasului, pe bulevardul Dacia, intr-o veche cladire, se afla muzeul memorial dedicat lui Constantin I. Nottara si fiului acestuia, muzicianul Constantin C. Nottara. Muzeul adaposteste obiecte de arta care amintesc de viata celebrului actor, care a jucat in peste 800 de roluri si nu a lipsit nicio zi de la spectacolele de teatru.

Muzeul Nottara, in care a locuit familia actorului Constantin Nottara, a fost construit in 1931. Pentru constructia acestei case, familia Nottara a fost ajutata cu o contributie din partea Sindicatului Artistilor Dramatici si Lirici din Bucuresti. Muzeul a fost infiintat in 1956, atunci cand sotia compozitorului C.C. Nottara, Ana Nottara, a donat cladirea Muzeului Sutu. Ana Nottara a continuat sa traiasca in muzeu, pana la sfarsitul vietii, in 1981.

Muzeul Nottara adaposteste documente si obiecte de arta ale familiei. Bibilioteca cuprinde peste 7000 de volume, iar arta decorativa impresioneaza prin varietate: portelanuri de Sevres, Maissen, Alt Wine, vase japoneze, chinezesti, sticla de murano, Galle. Oglinda venetiana si candelabru de cristal de Boemia, toate acestea dau interiorului un aer de eleganta.

Muzeul este structurat pe doua niveluri: parter si etajul unu. Parterul este dedicat actorului, prin documente si obiecte de arta, iar etajul este destinat muzicianului Nottara. Casa memoriala Nottara evoca vizitatorilor viata si opera actorului Constantin I. Nottara (1859-1935) si aceea a fiului sau Constantin C. Nottara (1890-1951), compozitor, dirijor, violonist si profesor la conservator.

Expozitia cuprinde obiecte personale, diplome si medalii, albume cu fotografii ale maestrului in diferite roluri, scrisori de la prieteni, colegi si de la oameni de cultura, manuscrise, chipurile marilor actori ai vremii, afise de teatru, portrete, daruri primite din partea admiratorilor, carti care au apartinut lui Matei Millo si Mihail Pascally, precum si alte numeroase amintiri.

Mobilierul muzeului este eclectic si cuprinde o serie de obiecte de valoare, printre care se numara masutele orientale cu incrustatii de fildes si sidef, o comoda si o masuta Louis XVI, vitrina Henry Martin si replicile de mobilier Boulle. Pianul Bechstein din salonul Nottara atrage prin simplitate.

Tot la parter, vizitatorul mai poate admira masa de machiaj a actorului, vitrinele cu carti, tablourile cu portretele profesorilor Stefan Velescu, Mihail Pascaly, Matei Millo, portretele parintilor, realizate de Corneliu Baba, si multe medalii. Biblioteca de la etaj impresioneaza prin marime, intinsa pe trei pereti. La etaj mai pot fi vazute si partituri muzicale, volume de literatura muzicala si arta, tablouri sau statuete.

Muzeul Nottara se afla pe bulevardul Dacia, la numarul 105

Denumire: Independenta Romaniei - Inceputurile Cinematografiei Romanesti An: 1912 Gen: War / Drama Regizor: Grigore Brezeanu Actori: Constantin Nottara, Aurel Athanasescu, Aristide Demetriade Durata: 75 min Limba: Română


Despre film: Independenţa României (purtând pe generic subtitlul Răsboiul Româno-Ruso-Turc 1877) este un film istoric românesc realizat între 1911 şi 1912. Acesta are drept subiect ilustrarea Războiului de Independenţă al României. Premiera a avut loc pe 1 septembrie 1912, la cinematograful „Eforie” din Bucureşti. Filmul a reunit o distribuţie de excepţie, în majoritate actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti şi ai celorlalte mari scene din oraş. Cu toate neajunsurile tehnice şi umane ale vremii, a provocat o puternică impresie printre românii de pe ambele versante ale Carpaţilor. În 1933, ziarul „Cuvântul” a realizat o anchetă în legătură cu începuturile filmului românesc, publicată pe parcursul mai multor numere. În cazul peliculei „Independenţa României” ziaristul Quick (identificat de istoricul dr. Ion Cantacuzino ca fiind C. Zăgănescu) a publicat nişte concluzii preluate ulterior în toate mediile, dar care se vor dovedi parţial false în urma unor revelaţii de la jumătatea anilor '80. În 1985 pictoriţa Tanţi Demetriade, urmaşa marelui actor, împreună cu istoricul de teatru Ionuţ Niculescu, au descoperit într-un sertar vechi caietele ce cuprindeau scenariul filmului. Alături de alte scrisori şi documente, ele aveau să arunce o lumină nouă asupra istoriei „Independenţei României”. În 2007, filmul (în lungime de 82 de minute) a fost lansat pe DVD de către TVR Media.


Atentie - filmul dat nu are coloana sonora...nu existau probabil atunci inca asa posibilitati... Pe DVD-ul scos recent pe piata e o coloana sonora cu muzica de Johann Sebastian Bach - Partida pentru pian No. 1, 3 si 6.