Alexandru Mandy

Sergiu Cioiu cânta o creatie de Alexandru Mandy într-o telescenografie din 1967.

Alexandru Mandy, numele la naştere Armand Abram Penchas (n. 9 august 1914, Craiova - d. 10 octombrie 2005, Jimbolia), a fost un compozitor român evreu din România.

Studii

Între 1935 şi 1940 a urmat Facultatea de Farmacie din Bucureşti. Ca toţi evreii din acel timp, a purtat steaua galbenă, a fost concentrat la muncă, a fost deportat în Transnistria. Între 1950 şi 1952 a fost director de studii la Institutul de Teatru şi Film "I.L.Caragiale" din Bucureşti.

Apoi, activitatea sa profesională s-a desfăşurat în lumea culorilor, la Combinatul Fondului Plastic. Şi-a început activitatea componistică cu revista în două acte Pour vous Madame, pe un libret de Alexandru Assan (Sandu Sanft). Premiera a avut loc la Craiova, în octombrie 1940. A recidivat, în aceeaşi colaborare, cu revista Lumina 1946 şi Lumina '47. Debutează în muzica uşoară în 1956 cu Noapte albă, pe versuri de Eugen Mirea şi interpretată de Gigi Marga.

Adevărata lansare în creaţie are loc zece ani mai târziu, cu Cântecul vântului. A scris versuri pe muzica altora, dar în majoritatea cântecelor sale a fost creatorul total. L-au cântat Mihaela Mihai şi Sergiu Cioiu precum şi Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Liana Lungu, Luminiţa Dobrescu, Mirabela Dauer, Corina Chiriac.

Legătura dintre Alexandru Mandy şi Constantin Brâncuşi este profundă. La vârsta de 20 de ani, frecventând cenaclul Elenei Farago din Craiova, ia contact cu creaţia geniului născut la Hobiţa. Mentori i-au fost profesorii Nicolescu Plopşor şi Vasile Paleolog. Cu modestia care îl caracterizează, ascunde faptul că şi datorită intervenţiei sale, în deceniul al şaselea al secolului 20, "Coloana recunoştinţei fără sfârşit", cunoscută mai ales sub numele de Coloana Infinitului, nu a fost demolată cu tractorul. Alături de Coloană, "Masa tăcerii", "Poarta sărutului" şi ulterior "Măiastra" au fost eternizate şi în cântecele sale.

Conectarea compozitorului cu pământul natal este mult mai profundă. Astfel, în 1966 apare "Glasul tău", un omagiu adus Mariei Tănase. De asemenea, "Cântec pentru bradul meu", "Sorcova", "Tudore", "Un grai, o vatră, un isvor" sunt doar câteva repere ale spiritualităţii sale româneşti.

Sergiu Cioiu cântă "Primul loc de pe pământ" (muzică/versuri: Alexandru Mandy) la Sala Palatului, Bucureşti, anii 1970.

În 1996, Editura Hasefer a scos culegerea "Cântece ale unor compozitori evrei din România". Numele său apare în dreptul a cinci piese. La primele două ("Urare de purim" şi "Cântec pentru mama" a scris versurile pe muzica lui Mişu Iancu. La următoarele trei este, ca de obicei, autor total: "E purim, hagsameah", "Decalog" şi "Ierusalim". "Ierusalim" a fost creat ca un omagiu adus celor 11 sportivi israelieni omorâţi la Olimpiada de la München. El a fost lansat şi premiat la Ierusalim. Nenumărate distincţii au onorat creaţia lui Alexandru Mandy.

Încă din 1966, la Festivalul de la Mamaia primeşte Premiul Litoralului pentru "Cântecul vântului" şi menţiune pentru "Glasul tău". La o altă ediţie, primeşte menţiune pentru "Primul loc de pe pământ". Tot aici va primi în anul 2000 Premiul de excelenţă, iar un an mai târziu, tot Premiul de excelenţă i-a fost acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor.

"Coloana fără sfârşit" şi "Sub un petec de cer" au fost onorate cu premiul Uniunii Compozitorilor. Pentru întreaga sa activitate a fost distins de revista "Actualitatea muzicală", precum şi de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, care i-a acordat diploma de excelenţă "Iosif Sava". De asemenea, a fost unul dintre laureaţii primei "Gale a muzicii uşoare româneşti". Cu această ocazie, Mihaela Mihai a interpretat, în premieră românească, cântecul "Ierusalim".

Compozitorul Alexandru Mandy a încetat din viaţă la Căminul de bătrâni din Jimbolia. A fost înmormântat la Cimitirul Evreiesc Sefard din Bucureşti (lângă cimitirul Bellu), unde serviciul divin a fost oficiat de prim cantorul Iosif Adler şi de oficiantul Marin Baraf.