Horia Creangă (n. 1892, Bucureşti — d. 1943, Viena) a fost un arhitect român, nepotul lui Ion Creangă.
Tatăl lui Horia – băiatul lui Ion Creangă – şi-a dus zilele cât a putut pe barba celebrului său părinte, tapându- l de bani când intra în impas. Mama lui Horia şi-a părăsit bărbatul, cam aventuros, luându-i cu ea pe cei patru copii, două fete şi doi băieţi, şi lăsându-şi soţul în braţele unei alte femei. Familia a trăit într-o casă modestă din Bucureşti. Încă din adolescenţă, Horia îşi câştiga pâinea vânzând foiţe de ţigări, bragă, ceai şi prăjituri.
Horia avea o constituţie atletică, fiind foarte bun la oină şi fotbal. Îi plăcea, însă şi desenul. S-a înrolat voluntar în Primul Război Mondial- Pe front, prins de nemţi după o bătălie purtată în Apuseni, Horia Creangă a ajuns în lagărul Stralsund, de pe ţărmul Mării Baltice. La terminarea războiului, în 1919, a luat hotărârea să-şi continue studiile la Paris. S-a îmbarcat, alături de viitoarea lui soţie, la clasa a treia a unui vas care l-a dus la Marsilia. Ajuns la Paris i s-a alăturat fratele lui mai mic, Ionel, care a urmat tot cursurile de arhitectură.
După ce s-a întors în ţară, şi-a deschis un atelier la care muncea împreună cu soţia sa, Lucia Dumbrăveanu şi fratele mai mic, Ionel. Lucrarea care i-a consacrat a fost vila din Deva a avocatului Petru Groza – proiectată în 1927, când omul politic era ministru al lucrărilor publice în al treilea guvern Averescu. Următorul succes, care le-a consolidat reputaţia, a fost clădirea societăţii „Asigurarea Românească” (ARO), de pe bulevardul Magheru. Tot pentru Asigurarea Românească a proiectat şi hotelul din Braşov. Ansamblul din Braşov cuprindea ARO Palace şi ARO Sport, clădirea de pe strada Sfântul Ioan, în spatele hotelului mare. Hotelul Aro a fost ridicat lânga elegantul palat Czell (azi prima cladire de pe Muresenilor pe stânga), între ani 1938-1939.
Halele Obor, proiectul Horia Creanga
Proiectul arh. Horia Creanga pentru Halele Obor îl înlocuieste pe cel al arh. Doicescu.
Cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 l-a prins la Sibiu. Auzind că hotelul Carlton din Bucureşti s-a prăbuşit, a plecat val-vârtej spre Braşov, să vadă dacă imobilul ARO rămăsese în picioare. Cu trei luni înainte de a muri, în aprilie 1943, la onomastica unui prieten pe malul Snagovului, a sărit în apa rece. I-a venit rău şi a fost tras cu greu de prieteni la mal. Din acel moment starea de sănătate i s-a agravat. Pe 4 iulie, s-a internat într-un sanatoriu vienez. A murit la Viena pe 1 august. Fratele lui, arhitectul Ionel Creangă, decedase cu doisprezece ani mai devreme, pe 3 martie 1931, în urma unui accident de automobil.
Tatăl lui Horia – băiatul lui Ion Creangă – şi-a dus zilele cât a putut pe barba celebrului său părinte, tapându- l de bani când intra în impas. Mama lui Horia şi-a părăsit bărbatul, cam aventuros, luându-i cu ea pe cei patru copii, două fete şi doi băieţi, şi lăsându-şi soţul în braţele unei alte femei. Familia a trăit într-o casă modestă din Bucureşti. Încă din adolescenţă, Horia îşi câştiga pâinea vânzând foiţe de ţigări, bragă, ceai şi prăjituri.
Horia avea o constituţie atletică, fiind foarte bun la oină şi fotbal. Îi plăcea, însă şi desenul. S-a înrolat voluntar în Primul Război Mondial- Pe front, prins de nemţi după o bătălie purtată în Apuseni, Horia Creangă a ajuns în lagărul Stralsund, de pe ţărmul Mării Baltice. La terminarea războiului, în 1919, a luat hotărârea să-şi continue studiile la Paris. S-a îmbarcat, alături de viitoarea lui soţie, la clasa a treia a unui vas care l-a dus la Marsilia. Ajuns la Paris i s-a alăturat fratele lui mai mic, Ionel, care a urmat tot cursurile de arhitectură.
După ce s-a întors în ţară, şi-a deschis un atelier la care muncea împreună cu soţia sa, Lucia Dumbrăveanu şi fratele mai mic, Ionel. Lucrarea care i-a consacrat a fost vila din Deva a avocatului Petru Groza – proiectată în 1927, când omul politic era ministru al lucrărilor publice în al treilea guvern Averescu. Următorul succes, care le-a consolidat reputaţia, a fost clădirea societăţii „Asigurarea Românească” (ARO), de pe bulevardul Magheru. Tot pentru Asigurarea Românească a proiectat şi hotelul din Braşov. Ansamblul din Braşov cuprindea ARO Palace şi ARO Sport, clădirea de pe strada Sfântul Ioan, în spatele hotelului mare. Hotelul Aro a fost ridicat lânga elegantul palat Czell (azi prima cladire de pe Muresenilor pe stânga), între ani 1938-1939.
Halele Obor, proiectul Horia Creanga
Proiectul arh. Horia Creanga pentru Halele Obor îl înlocuieste pe cel al arh. Doicescu.
Cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 l-a prins la Sibiu. Auzind că hotelul Carlton din Bucureşti s-a prăbuşit, a plecat val-vârtej spre Braşov, să vadă dacă imobilul ARO rămăsese în picioare. Cu trei luni înainte de a muri, în aprilie 1943, la onomastica unui prieten pe malul Snagovului, a sărit în apa rece. I-a venit rău şi a fost tras cu greu de prieteni la mal. Din acel moment starea de sănătate i s-a agravat. Pe 4 iulie, s-a internat într-un sanatoriu vienez. A murit la Viena pe 1 august. Fratele lui, arhitectul Ionel Creangă, decedase cu doisprezece ani mai devreme, pe 3 martie 1931, în urma unui accident de automobil.
După absolvirea sa a L' ecole des Beaux-Arts din Paris (1924) şi dupa un stagiu în atelierul lui Gustav Umbdenstock la Paris, 1927 - 1943, H. Creanga a proiectat în România mai mult de 75 cladiri moderne: vile, blocuri de locuinte, clădiri publice importante de diferite tipuri, cladiri industriale. A fost cel mai bun exemplu de modernism în România. În consecinţă, atelierul său a jucat rolul unei "şcoli paralele" pentru tinerii arhitecti. S-ar putea spune că, prin intermediul proiectelor sale, Creangă a reuşit să disemineze mişcarea modernă în România în aceeaşi măsură ca Marcel Iancu, fapt care a pus pe amândoi în avangarda arhitecturii moderne romanesti.
Promotor al arhitecturii moderne în România, a construit mai multe edificii (peste 70) administrive, social-culturale, industriale, dar şi clădiri de locuinţe (cea mai cunoscută fiind blocul ARO). Alte construcţii realizate după planurile arhitectului: Teatrul Giuleşti, Uzinele Malaxa, Grupul Şcolar Mihai Bravu, Blocul Burileanu-Malaxa, şi altele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu