VIAŢA E TOT FELICIA FELDIOREAN Lumina e viaţă şi viaţa e zbor De păsări ce fulgeră nor după nor Iubirea e viaţă şi viaţa e vis Cu aripi de fluturi şi flori de cais. Un câmp de verdeaţă cu fraged miros E viaţa aceasta cu trup lunecos Ea trece aşa precum trecem în zbor Pe luciul zăpezii c-un simplu fior. Viaţa e cartea pe care o ştii Zi după noapte,amurg după zi E-un dangăt de clopot ce bate mereu Şi ştim că va trece şi ne este greu. E zbuciumul mării pe timp de furtuni E luna ce-ascunde atâtea minciuni E foşnetul ierbii când trece un cerb Şi e substantiv,adjectiv sau e verb. E floarea de colţ a iubirii dintâi E şoaptă de seară spunând ,,mai rămâi‘‘ E dulcea mireasă cu mers diafan E cântecul nopţii pe-aripi de pian. O frază de clipe,de luni şi de ani Un şir infinit de salcâmi şi castani Un soare ce stă prea ades după nori E viaţa aceasta-n mai multe culori. Şi focul ce arde şi creşte mereu Şi binele-bine şi binele-greu Şi plânsul amarnic al celui bătut Şi râsul sarcastic al celui avut. E viaţă copilul în lume pierdut Un semn de întrebare imens,neştiut Un hohot de râs ce revine mereu Şi iarba ce creşte acuma mai greu. Viaţa e-ntregul acest Univers Cu râuri de lacrimi ce n-au nici un sens Cu griji,bucurii,cu nevoi şi dureri Speranţa-ntr-o zi mult mai bună ca ieri. E-o grea bătălie pierdută în zori În care învinşii vor fi-nvingători Iubiţi-o,căci unică e pe pământ E rază de soare şi boare de vânt.