Valțul rozelor de Alexandru Macedonski
Canta Tudor Gheorghe
Alexandru A. Macedonski (n. 14 martie 1854, București — d. 24 noiembrie 1920, București) a fost un poet, prozator, dramaturg, și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, susține modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Polemici care i-au afectat serios cariera literară și viața. Notabile fiind polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și, mai târziu, Ion Luca Caragiale.
Pe de altă parte, Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia, Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul.
În anul 1873 scoate ziarul Oltul, iar în anul 1896 revista Liga ortodoxă în care vor debuta, printre allții, Tudor Arghezi și Gala Galaction.
Tudor Gheorghe - În arcane de pădure (Al.Macedonski)
Familia poetului din partea tatălui au emigrat în Țara Românească la începutul secolului al XIX-lea. Având origini slave de la sud de Dunăre, sârbi, bulgari sau aromâni, dar membrii familiei susțineau că au origini de revoluționari sârbi din Macedonia, ocupată de Imperiul Otoman. Dimitrie, bunicul poetului, și fratele acestuia Pavel au participat la Revoluția din 1821, susținând Eteria împotriva regimului fanariot. Dimitrie și Pavel au făcut parte, alături de Eterie, din complotul împotriva lui Tudor Vladimirescu Din anul 1830, în timpul guvernării ruse, fraților Macedonski li s-a recunoscut statutul de aristrocrați valahi și au primit ranguri militare în armata țării. Dimitrie se căsătorește cu Zoe, fiica unui ofițer rus sau polonez, iar fiul lor Alexandru, tatăl poetului, după o educație militară în Imperiul Rus, urcă pe scara ierarhică militară până la funcția de Ministru de Război în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, după Unirea Principatelor Române.
Mama poetului, Maria Fisența (Vicenț sau Vicența), a provenit dintr-o familie de boieri din Oltenia.
Familia poetului se muta des, funcție de slujbele tatălui.
Alexandru A. Macedonski s-a născut la București, fiind cel de-al treilea copil al familiei care au avut patru copii, o fată, Ecaterina, și alți doi băieți, Dimitrie și Vladimir.
Până la vîrsta de șase ani poetul a fost un copil bolnăvicios, având crize regulate de tantrum. În anul 1862 familia îl trimite la școală în Oltenia, petrecându-și astfel mare parte din copilărie la moșia de la Amaradia. Nostalgia copilăriei și a peisajelor de la Amaradia se regăsesc mai tîrziu în ciclul poemelor amărăzene. Școala o urmează la Colegiul Național Carol I din Craiova, pe care o absolvă în anul 1867.
Tatăl poetului moare la 24 septembrie 1869, iar mama poetului va susține că acesta a fost otrăvit de oponenții săi politici.
A fost ales ca membru post-mortem al Academiei Române (în 2006).
Opera
Mișcare literară Neoromantism, Parnasianism, Simbolism, Realism, Neoclasicism
Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de factură romantică, cu versuri lungi, și cu un pronunțat caracter satiric; scriind ciclul Nopților, caracterizat și printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopțile al poetului romantic francez Alfred de Musset.
După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esențializare. În această perioadă scrie Rondelurile; discursul liric este rezultatul unui efort de sinteza și se bazează pe o metaforă concretă. Poetul renunță la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie și muzicalitate. Spre exemplu acum scrie Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina japonezului, Rondelul câinilor, Rondelul lucrurilor.
Macedonski e unul dintre puținii noștri autori de rondel. Spre sfârșitul vieții a scris celebrele cicluri, Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927).
A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat Bronzes.
Singura traducere în limba engleză a operei lui Alexandru Macedonski este volumul de poezii ''De-aș ști/If I knew'', o ediție bilingvă (în română și engleză) care cuprinde 50 de poeme selectate de traducătorul volumului, Valentin Petcu.
Poezie
Prima verba (1872);
Poesii (1882);
Excelsior (1895);
Flori sacre (1912);
Poema rondelurilor (1927)
Proză
Dramă banală (1896);
Cartea de aur (1902);
Le calvaire de feu (1906);
Thalassa (1915);
Nuvele (1923)
Teatru
Moartea lui Dante Alighieri (1916)
Activitatea publicistică și cenaclul
Macedonski a fost fondatorul revistei și cenaclului Literatorul, o grupare formată în 1880 ca reacție a influenței germane a grupării Junimea. Poetul a încercat astfel să relanseze caractarul neolatin al limbii și literaturii române.
Teoretician al simbolismului și promotor al noii poezii: Arta versului (1890); Poezia viitorului (1892). A fost influențat de instrumentalismului poetului belgian René Ghil.
Bellu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu