Alexandru Vlahuţă

Pictură de Ipolit Strâmbescu

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.

S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul „Sfântul Gheorghe”). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893–1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, Râmnicu Sărat. În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iași, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine; unul dintre aceștia a fost V. Voiculescu.

Vlahuță a murit la București la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”.

În prezent un liceu cu profil uman din Bârlad îi poartă numele, iar în Râmnicu Sărat exista Colegiul Național „Alexandru Vlahuță”

Langa chiliile manastirii Agapia se afla casa memoriala Alexandru Vlahuta. Scriitorul nu s-a nascut aici, ci in Plesesti, judetul Vaslui. In aceasta casa au locuit mama si sora, calugaritele Elisabeta Vlahuta, respectiv Elisabeta Strajescu. Poetul si omul de cultura Alexandru Vlahuta venea deseori in timpul verii la manastirea Agapia, pt a se odihni, impreuna cu prietenii sai, astfel folosindu-se de aceasta casa.

Octavian Goga (jos), Alexandru Vlahuţă (în stânga), George Coşbuc (dreapta) şi Victor Eftimiu (în centru)

Aici s-au pastrat carti din biblioteca sa, reviste ale vremii si diferite piese de mobilier. O maicuta de la manastire sta tot timpul in asteptarea vizitatorilor pt a le povesti pe scurt viata lui Vlahuta. Deasemenea, puteti cumpara scrisoarea adresata de Alexandru Vlahuta fiicei sale, Margareta, cu ocazia implinirii de catre aceasta a frumoasei varste de 17 ani.

“Sa traiesti Mimilica draga, si sa fii buna, – sa fii buna pentru ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca cei rai nu pot fi iubiti, si-al doilea…al doilea… de! norocul si celelalte “pere malaiete”, care se aseamana cu el, vin de-afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si-n tine-nfloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru ea. Si pregatirea asta este opera de fiecare clipa, – cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput. Si de aceea vezi asa de putini oameni fericiti. Atati cati merita.

A, daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit sau ne-am surprins asupra unei rautati, ori asupra unei fapte urate; daca, in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepartinire(lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura. Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.

Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce sa vrei. Si vad c-ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!

Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi: “Uitati-va la mine!”. Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta : Sa nu faci nici o fapta a carei amintire te-ar putea face vreodata sa rosesti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata.

Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani ai s-o intelegi mai bine. Sa dea Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de azi.

Te imbratiseaza cu drag, 

Al.Vlahuta”

Un testament remarcabil din care toti avem de tras invataminte, indiferent de varsta.

cpg25

Manastirea Alexandru Vlahuta

Situata in comuna Alexandru Vlahuta;

Poarta hramurile: "Nasterea Maicii Domnului", "Sfantul Ierarh Nicolae"(paraclis);

Cunoscuta si sub numele de "Manastirea Calistrat" sau "Manastirea ucenicilor lui Calistrat";