Teodor Balasel

Teodor Balasel, preot, folclorist.  N. 7 nov. 1869, in Bogdanesti, jud. Valcea, decedat 30 ian. 1941, in Stefanesti,  jud. Valcea. Studii teologice la Seminarul din Ramnicu Valcea (1885- 1889); 

Invatator (1889), paralel diacon (1892), apoi preot-paroh (1894-1933) in Stefanesti - Valcea, membru si apoi presedinte al "Consistoriului duhovnicesc" al Eparhiei Ramniculu (1904-1919).  

Initiaza si realizeaza o serie de constructii in parohie; biserica, scoala primara, scoala agricola, primarie, monument al eroilor, o banca si o cooperativa, biblioteca populara, toate in Stefanesti, un muzeu istoric etnografic la biserica de lemn din satul Dobrusas a militat, cu fapta si cu scrisul, pentru emanciparea taranimii.  

Este considetat "cel mai de seama folclorist din Oltenia" sau "ctitorul folclorului oltenesc" toata viata a strans balade, doine, cantece haiducesti, legende, traditii, datini, obiceiuri, s.a., oferite spre publicare Academiei Romane inca din 1892;  a putut tipari doar o parte neinsemnata - in brosuri, ziare sau reviste restul a aparut postum.

Lucrări:

      Băuturile Spirtoase. Foloasele şi pagubele ce aduc ele omului.  Conferinţă populară .... Bucureşti, 1900;

     Casele şi curţile ţărăneşti, Vălenii de Munte, 1909;

      Polemici şi cronici, Râmnicu Vâlcea, 1912;

     Povestiri populare române, Vălenii de Munte, 1912, 67 p. (ed. a II-a, Rm. Vâlcea, 1931)

     0strovul de la Călimăneşti.  Povestiri, Rm. Vâlcea, 1931;

     Cămătarul fix.  Povestiri morale populare române, Rm. Vîlcea, 1935;

     Impăratul şi ciobanul.  Povestiri morale culese din popor, ed. a II-a, Rm. Vâlcea, 1938;

      Versuri populare române, adunate şi coordonate de..... 3 vol., în 5 cărticele;

      Postum: Cântece populare olteneşti, Cu o prefaţă de N. lorga, Ediţie îngrijită de Gheorghe Alexe şi Vasile D. Nicolescu, Bucureşti, 1967;

Colaborări (articole de folclor, istorie, viaţă religioasă) la:

     “Menirea Preotului" – Râmnicu-Vâlcea,

     ”Cuvântul Adevărului" Râmnicu Vâlcea,

      “Gazeta învăţământului" Craiova,

      “Amvonul" – Bucureşti,

      “Arhivele Olteniei" - Craiova,

      “Sezătoarea” – Fălticeni,

      “Tudor  Pamfile" – Bârlad,

      “Izvoraşul" – Bistriţa Mehedinţi,

      “Suflet oltenesc" – Pleniţa-Craiova,

     “Poporul românesc" – Chitila, etc.