Despre obiceiul de a înghiți cărți Valeriu Gherghel

În Biblie, există două împrejurări (una în Vechiul Testament, cealaltă în Noul Testament) în care un personaj e îndemnat să înghită o carte, să practice, astfel, bibliofagia: cele două personaje sînt, toată lumea știe, profetul Iezechiel şi sfîntul Ioan Teologul. Citez din Apocalipsa celui din urmă: "Şi m-am dus la înger şi i-am zis să-mi dea cartea. Şi mi-a răspuns: Ia-o şi mănînc-o şi va amărî pîntecele tău, dar în gura ta va fi dulce ca mierea”. Prin înghițire, adevărul cărții, semnificațiile ei sînt complet asimilate. Înghițirea e o formă de interpretare. Umberto Eco se va fi gîndit, cu siguranță, la aceste locuri din Biblie cînd, la sfîrșitul romanului Numele trandafirului, îl pune pe sinistrul călugăr Jorge de Burgos să înghită ultimul exemplar din continuarea Poeticii lui Aristotel. Citez încă o dată: "a început, cu mîinile sale descărnate şi delicate, să sfîşie încet, în bucăţi şi în fîşii, paginile înmuiate ale manuscrisului, băgîndu-şi-le ghemotoace în gură şi mestecîndu-le încet, ca şi cum ar fi mîncat ostia sfîntă, şi ar fi vrut s-o preschimbe în carne din propria lui carne. Gugliemlo îl privea fascinat şi părea că nu-şi dă seama de ceea ce se întîmpla. Apoi s-a scuturat şi s-a repezit înainte strigînd: - Ce faci? Jorge a zîmbit, dezvelindu-şi gingiile golite de sînge, în timp ce o şuviţă de bale gălbui îi curgea de pe buzele albite pe firele albe şi rare de păr ale bărbiei. - Tu eşti cel care aştepta sunetul celei de-a şaptea trîmbiţe, nu-i aşa? Ascultă acum ce spune glasul: pecetluieşte cele ce au spus cele şapte tunete, şi nu scrie, ia-le şi devoră-le, ele vor amărî pîntecul tău, dar pentru gura ta dulci vor fi, precum mierea. Vezi? Acum pecetluiesc ceea ce nu trebuie spus, în mormîntul care devin". Există, cu toate acestea, o mare deosebire între scenele de bibliofagie din Biblie și aceea imaginată de Umberto Eco. În Biblie, înghițirea e un mod de a face viu înțelesul cărții, de a prelungi existența ei în ființa însăși a ”cititorului”, a devoratorului. În Numele trandafirului, Jorge de Burgos vrea pur și simplu să distrugă manuscrisul păgîn despre legile comediei. Distrugerea manuscrisului coincide cu distrugerea celui care îl înghite. Ceea ce nu se întîmplă în cartea lui Iezechiel sau în Apocalipsă. Aici rostul înghițirii e cu totul altul... Valeriu Gherghel Mai mult aici