Diaspora / Scorchfield

Ion Creangă, Amintiri din Copilărie

„Cum auzeam noi pe moş Luca pomenind cu drag de casă şi când mai vedeam cum rămân satele şi locurile frumoase în urmă, şi tot altele necunoscute se înfăţişază înainte-ne, supărarea noastră creştea la culme!

Pentru fiecare fântână, pârâu, vâlcică, dumbravă şi alte locuri drăgălaşe ce lăsam în urmă-ne scoteam câte-un suspin adânc din piepturile noastre! Şi, după mintea ce-o aveam, neam fi întors înapoi chiar atunci, de nu eram daţi în seama lui moş Luca, de care ne ruşinam ca şi de părinţii noştri.

După un scurt popas, făcut la podul de la Timişeşti, de pe Moldova, pornim înainte spre Moţca şi suim încet-încet codrul Păşcanilor. Apoi, din vârful acestui codru, mai aruncăm, nemernicii de noi, câte-o căutătură jalnică spre munţii Neamţului: uriaşii munţi, cu vârfurile ascunse în nouri, de unde purced izvoarele şi se revarsă pâraiele cu răpejune, şopotind tainic, în mersul lor neîncetat, şi ducând, poate, cu sine multe-multe patimi şi ahturi omeneşti, să le înece-n Dunărea măreaţă!”

Am rămas în România și din lipsa curajului. De două ori am avut posibilitatea să plec din țară pentru totdeauna. A doua oară aveam promisă chiar și-o slujbă bună. Amintindu-mi, nu reconsider nici una din deciziile mele de atunci, în schimb mi-a crescut respectul față de cei care pleacă.

Soarta a făcut ca să am parte de călătorii, să cunosc țări străine îndeajuns ca dorul de ducă să-mi fie stăvilit doar de dorința de cunoaștere. M-am dus bou, dar n-am venit vacă, diferența, m-am mai dus o dată, până mi-au picat de tot coarnele.

Diaspora este colonia, cea formată din oameni care au căutat un trai mai bun, dar și mai sigur. Lucrul acesta nu s-a îndeplinit imediat și nici n-a venit la o dată fixă. Toate reușitele sau nereușitele fiecăruia plecat în țări străine l-au marcat și l-au făcut mai bun. De peste Dunăre tot timpul țara noastră se va vedea altfel și unghiul acesta de vedere este de mare folos.

Este interesant că după ce toți politicienii au profitat imens -scriu de capitalul electoral, de banii trimiși în țară de cei care au lucrat, dar și de cei cheltuiți de cei care au venit în vizită în țara natală, acum se reinventează statutul celui care fiind în altă parte n-are voie să voteze.

Trebuie să recunosc cu durere că țara mea dragă este mai înapoiată decât diaspora, s-ar putea la un moment dat să aibă mai puțin profesori sau medici -în această direcție ne îndreptăm. Atunci unde ajungem?

Oricum, lipsiți de-un echilibru intelectual, străpunși de-o majoritate nătângă ne vom alege conducători slabi și neaveniți. În felul cum decurg evenimentele, copiii mei vor face în curând parte din diasporă.

Salut de pe acum întreaga diasporă!

Steagul se ține sus chiar și pe Lună.