Biblioteca Naţională

1955: A fost înfiinţată, la Bucuresti, Bibioteca Centrală de Stat, azi Biblioteca Naţională

Vă invităm să vizitaţi Biblioteca Naţională a României

Capitolul cel mai important din biografia Bibliotecii Naţionale a României poate fi considerat  anul 1955 când a fost înfiinţată (prin H.C.M. nr. 1193/ 25.06.1955) Biblioteca Centrală de Stat, ca principală bibliotecă publică a ţării, o instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO. 




”Locul pe care s-a construit cladirea, a carei prima destinatie a fost aceea de sediu al Bursei a fost donat de ministrul industriei, Ioan Lahovary. Anterior, in acea zona se afla o cladire apartinand clucerului Barcanescu. In 1907 s-a organizat un concurs in vederea edificarii Palatului Bursei, castigator fiind proiectul arhitectului Stefan Burcus (1871-1928). Constructia a inceput in mai 1908, inaugurarea s-a facut pe 23 (27 din alte surse) mai 1911. Stilul este cel neoclasic francez, cu pilastri si coloane in stil corintic.

Potrivit celor mai mulţi istorici şi cercetători, Biblioteca Naţională a României îşi găseşte originile într-una dintre cele mai vechi şi reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din Bucureşti. Aceasta şi-a deschis colecţiile către publicul larg în anul 1838, atunci când au fost catalogate aproximativ 1000 de volume de carte franţuzească. După Unirea din 1859, aceasta a obţinut statutul de bibliotecă naţională, primind alternativ denumirea de Bibliotecă Naţională şi Bibliotecă Centrală. În anul 1864, prin legea Reglementărilor publice, este numită Biblioteca Centrală a Statului, denumire şi statut păstrate până în anul 1901, când este desfiinţată, iar colecţiile sale sunt transferate Bibliotecii Academiei Române care primeşte statutul de bibliotecă naţională. Pentru perioada aceasta doar o singură funcţie naţională poate fi considerată relevantă pentru bibliotecă şi anume, funcţia patrimonială. În anul 1955 fondul de carte revine noii biblioteci înfiinţate - Biblioteca Centrală de Stat, principala bibliotecă publică din România.

Imediat după prăbuşirea comunismului, la începutul lunii ianuarie 1990, Biblioteca Centrală de Stat a devenit Biblioteca Naţională a României, ca urmare a deciziei adoptate de noua putere, iar după intrarea României în Uniunea Europeană aceasta îşi dezvoltă funcţiile, implicându-se activ în numeroase proiecte naţionale şi internaţionale, precum TELplus, Manuscriptorium, Rediscover ş.a. 

digitool.bibnat.ro

Biblioteca Naţională de pe malul Dâmboviţei va fi gata în luna septembrie a acestui an. Cei 10.000 de metri pătraţi vor cuprinde săli de lectură şi de spectacol, cafenele şi restaurante.Investiţia în refacerea clădirii este de aproximativ 100 de milioane de euro, însă cea mai grea parte, spun reprezentanţii Bibliotecii, este transferarea cărţilor.

Clădirea situată pe Bulevardul Unirii, care a fost în paragină încă din anul 1986, se transformă pe zi ce trece într-una dintre cele mai moderne din Bucureşti. Lucrările de reconstrucţie au fost reluate în anul 2009, după mai bine de 20 de ani în care imobilul a servit drept adăpost pentru oamenii străzii sau a fost tabla de desen a grafferilor bucureşteni. Clădirea construită pe aproximativ 10 hectare de teren va fi în toamna acestui an viitorul sediu al Bibliotecii Naţionale a României.

Exteriorul clădirii a fost finalizat în proporţie de 90%, iar în prezent, peste 400 de muncitori lucrează de zor la interiorul clădirii. „În interior, lucrările sunt gata în proporţie de 70%. Va fi cea mai modernă bibliotecă din ţară. Înainte ca lucrările să se reia, proiectul bibliotecii a fost modificat. Înainte, finisajeje conţineau elemente din neoclasic. Astfel va fi construită după standarde dintre cele mai moderne”, a spus arhitectul care s-a ocupat de clădire, Eliodor Popa. Astfel, stâlpii din sticlă şi din metal au înlocuit pilonii exteriori sculptaţi, iar spaţiile mici în care ar fi trebuit să fie montate geamuri au fost schimbate cu termopane şi sticlă ce acoperă aproape toată clădirea. 

Cele mai spectaculoase încăperi ale bibliotecii sunt atriumul şi aula, aceasta din urmă având aproximativ 400 de metri şi fiind acoperită în totalitate cu sticlă.
De asemenea, atriumul, înalt de 3 metri pătraţi sub laminator reprezintă spaţiul destinat lecturii. Are 18 metri lăţime şi 40 lungime. “Va fi ultra-modern şi ca dotări, dar şi ca funcţionalitate. Cărţile vor fi aduse cu lifturi speciale care sunt în număr de 20”, a mai spus arhitectul.

Astfel, imobilul ridicat pe cei 10.000 de metri pătraţi cuprinde 12 săli de lectură împărţite pe domenii şi săli pentru lectură specială, săli de spectacol, de cinema, săli în care se vor organiza expoziţii, de conferinţe, cafenele, un restaurant, un cabinet medical, librării dar şi o grădiniţă pentru copii angajaţilor, precum şi birourile acestora. Cunoscutele spaţii de joacă din malluri sunt înlocuite aici de o sală de lectură destinată special copiilor.  Clădirea cuprinde astfel, parterul plus 7 nivele şi două subsoluri.

Pentru a atrage cât mai mulţi cititori, mai ales din rândul tinerilor, în noua Bibliotecă Naţională vor fi şi un restaurant cu vedere la Dâmboviţa, o cafenea şi săli de vizionare a proiecţiilor culturale. “Fiind dotat cu internet şi acces direct de pe laptop la cărţi, sperăm să atragem cât mai mulţi vizitatori tineri”, a mai spus Eliodor Popa.
Spaţiul comparabil cu cel al unui mall ca suprafaţă va cuprinde, pe lângă clădirea propriu-zisă, în jur de 250 de locuri de parcare supraterane, alei pietonale, fântâni arteziene la intrarea principală, spaţii verzi, iar în spatele imobilului, înconjurând aula, va fi amenajat un parc public. De asemenea, gardul din tablă din jurul bibliotecii va dispărea.