TRISTETI DE IULIE
Astazi îmi spun eu însami la multi ani,
Caci nu mai are cine sa îmi scrie
Si stâlpii portii au ramas orfani
Si casa îmi e goala si pustie...
Astazi îmi daruiesc eu însami flori
De pe câmpiile cândva manoase,
Mi le-am cules în graba, de cu zori,
Si sunt dumnezeieste de frumoase.
Astazi privesc visând spre infinit
Citindu-mi viata ca-ntr-o carte buna,
Chiar daca n-am ajuns pân-la sfârsit
Vad totul luminând sub clar de luna.
Dar poate câte-un trecator grabit
Se va opri din când în când la poarta,
Si îmi va spune poate în sfârsit
Un grabnic la multi ani, plecând îndata.....
7.07.2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu